Decizia CCR nr. 695/2018Punctul 5

5. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, arată că autorul excepției nu motivează această susținere. Dispozițiile criticate reglementează într-un mod clar că tribunalele sunt instanțe de executare atunci când judecata, în primă instanță, a aparținut Înaltei Curți de Casație și Justiție. Arată că nu poate fi primită nici critica potrivit căreia se creează o discriminare între persoanele judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție și cele judecate de alte instanțe judecătorești, din perspectiva instanței ce judecă contestațiile la executare. Susține că este atributul constituțional al legiuitorului de a stabili competența instanțelor de judecată. Dacă s-ar accepta premisa autorului excepției ar însemna că există o discriminare și din perspectiva faptului că anumite persoane sunt judecate, în primă instanță, de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar alte persoane, de alte instanțe judecătorești. Or, această ipoteză este una absurdă, care ar nega dreptul legiuitorului de a stabili competența materială de soluționare a cauzelor. În continuare arată că în Legea fundamentală, de exemplu art. 72, 96 și 109, când se vorbește de competența în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se vorbește de competența de judecată. Așa fiind, prin stabilirea ca instanță de executare a unei alte instanțe judecătorești în cazurile în care judecata în primă instanță a aparținut Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se încalcă prevederile constituționale. În ceea ce privește pretinsa încălcare a garanțiilor procesului echitabil și a unicității justiției, arată că în faza contestației la executare se constată dacă sunt aplicabile sau nu anumite chestiuni de drept, garanțiile procesului echitabil fiind aplicabile până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză. Pe de altă parte, unicitatea justiției presupune aplicarea acelorași reguli de judecată tuturor părților, ceea ce, în faza contestației la executare, este evident respectat. În final arată că în cadrul contestației la executare nu se pune în discuție fondul procesului. ...