Decizia CCR nr. 685/2018Punctul 143

143. În cauza dedusă judecății Curții Constituționale se aduce în discuție poziția Înaltei Curți de Casație și Justiție în raport cu Parlamentul, exprimată printr-o serie de acte administrative cu incidență asupra actului jurisdicțional ce privește, în mod nemijlocit, înfăptuirea justiției. Cele două acte administrative contestate [Hotărârea nr. 3/2014 și Hotărârea nr. 89/2018] transgresează limitele actului administrativ normativ ce privesc organizarea executării legii, ceea ce duce la preluarea unei funcții jurisdicționale de către organele cu caracter administrativ ale instanței supreme. De altfel, în acest sens, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, în punctul de vedere transmis la dosar, arată că „rolul constituțional al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a înfăptui justiția și de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii nu se realizează prin Colegiul de conducere - entitate cu atribuții strict administrative de organizare a activității instanței supreme, ci prin intermediul formațiunilor de judecată“. Se mai arată că „atribuțiile de aprobare a regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a instanței supreme sunt atribuții ale colegiului de conducere care se nasc din lege, și nu în baza unor prerogative constituționale. În plus, aceste atribuții nu sunt o formă de exercitare a atribuțiilor constituționale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv acelea de a înfăptui justiția și de a asigura o interpretare și aplicare unitară a legii“. Din aceste susțineri rezultă că nu Colegiul de conducere trebuia să dea o interpretare a acestor norme cu vădit caracter procedural (chiar dacă acestea sunt cuprinse în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească) și care vizau compunerea legală a Completului de 5 judecători, ci chiar completul de judecată. De altfel, în acest sens, în punctul de vedere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se arată că „Înalta Curte nu a refuzat aplicarea legii (...), ci pur și simplu a interpretat dispozițiile contradictorii ale unor articole ce reglementau constituirea completurilor de 5 judecători“. Interpretare care, însă, s-a făcut de către Colegiul de conducere, entitate cu atribuții strict administrative, cu încălcarea/depășirea evidentă a atribuțiilor sale legale, ceea ce a interferat cu atribuțiunile jurisdicționale de natură constituțională ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. ...