Decizia CCR nr. 685/2018Punctul 1

1. Motivarea autorului sesizării La data de 2 octombrie 2018 prim-ministrul României, doamna Vasilica Viorica Dăncilă, a sesizat Curtea Constituțională cu o cerere de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, conflict generat - așa cum a susținut autorul sesizării - de refuzul acesteia din urmă de a aplica întocmai dispozițiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost modificate prin prevederile Legii nr. 255/2013 și ale Legii nr. 207/2018, cu privire la configurația/compunerea completurilor de 5 judecători. Prin aceeași cerere s-a solicitat Curții Constituționale pronunțarea unei decizii prin care instanța de contencios constituțional să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională, prin indicarea conduitei de urmat, în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze, respectiv exercitarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale, prin aplicarea de îndată și întocmai a Legii nr. 207/2018, de modificare a prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, dar și corectarea efectelor generate de această conduită de la intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013 și până în prezent. În concret, autorul sesizării a susținut că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Colegiul de conducere: – a adoptat Hotărârea nr. 89 din 4 septembrie 2018 prin care, după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018, analizând dispozițiile art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată și completată, cu referire la activitatea Completurilor de 5 judecători, a constatat că dispozițiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formațiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an“ și, în absența unei norme tranzitorii, aceste dispoziții devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019; ... – a încălcat prevederile art. 32 din Legea nr. 304/2004, întrucât, la intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013, prin care sa modificat acest articol, Completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost compuse dintr-un membru „de drept“ și patru membri desemnați prin tragere la sorți; ... – invocând și încălcarea dispozițiilor art. 126 din Legea fundamentală, în cererea formulată, autorul acesteia plasează conflictul juridic de natură constituțională, pe două coordonate: ... – înfrângerea sistematică a voinței legiuitorului și chiar a Curții Constituționale, sens în care se raportează la Decizia nr. 68 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 533 din 27 iunie 2018 și ... – înfrângerea garanțiilor constituționale ale accesului liber la justiție. ... ...