Decizia CCR nr. 621/2018Punctul 32

CCR · decizie de neconstituționalitate · 04.10.2018 · dosar 5.729/55/2015
Punctul 32
32. Cu privire la dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 238/2004 se susține faptul că această reglementare are un caracter imprecis, fiind lipsită de claritate și previzibilitate, condiții prevăzute de Legea nr. 24/2000, situație ce decurge din absența unei definiții a noțiunii/sintagmei „asupra terenurilor necesare oricăror activități pe care acestea le implică“, prevăzută în cuprinsul acestui text de lege. Prin urmare, lipsa de claritate a textului criticat conduce la diferite interpretări, și anume: într-o primă interpretare, se apreciază că sintagma „asupra terenurilor necesare oricăror activități pe care acestea le implică“ conferă titularului dreptului de efectuare a operațiunilor petroliere posibilitatea nu doar de a exercita un drept de trecere, ci de a efectua operațiuni de explorare sau exploatare pe aceste terenuri, interpretare regăsită deja în numeroase hotărâri judecătorești. O astfel de interpretare se îndepărtează însă atât de la definiția din cuprinsul art. 755 alin. (1) din Codul civil, care definește servitutea ca fiind „sarcina care grevează un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar“, cât și de la înțelesul noțiunii de drept de trecere, prevăzut de art. 617 alin. (1) din Codul civil, potrivit căruia „proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu“; o a doua interpretare sistematică a prevederilor art. 6 și art. 7 din Legea nr. 238/2004 conduce la o concluzie diferită cu privire la sfera de aplicabilitate a textului de lege criticat. Astfel, denumirea capitolului II, din care fac parte art. 6 și art. 7, este „Dobândirea folosinței și accesul la terenurile pe care se efectuează operațiuni petroliere“. Din titlu rezultă că dreptul de acces este limitat la ipoteza în care titularul permisului de prospecțiune, care efectuează operații de explorare, are un drept de folosință asupra terenurilor pe care urmează să se efectueze aceste operațiuni, având nevoie de un drept de servitute pentru a i se asigura accesul la aceste terenuri. Art. 6 reglementează modalitatea de dobândire a dreptului de folosință a terenurilor necesare efectuării operațiunilor petroliere, iar art. 7 face referire la instituirea unui drept de servitute „asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publică, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare și asupra terenurilor necesare oricăror activități pe care acestea le implică“. ...
Sursa oficială ↗