Decizia CCR nr. 615/2018Punctul 10

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 20 din Legea nr. 19/2000, ale art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 226/2006 și ale art. 30 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 12 din 23 mai 2016, sunt contrare art. 1 alin. (4) și (5) , art. 16 și art. 41 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate stabilesc, cu caracter discriminatoriu și limitativ, locurile de muncă încadrate în condiții speciale, fără a exista o definiție a noțiunii de „condiții speciale“. Astfel, orice completare a acestei liste presupune o modificare legislativă, iar persoanele interesate nu au posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea activității desfășurate în condiții similare locurilor de muncă atestate de lege ca fiind în condiții speciale. În plus, stabilirea criteriilor și metodologiei de încadrare a unor locuri de muncă în condiții speciale este lăsată în sarcina Guvernului. ...