Decizia CCR nr. 563/2018Punctul 4

4. Invocă considerente ale Deciziei nr. 720 din 15 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 18 ianuarie 2018, paragraful 41, potrivit cărora „[…] în vreme ce prima categorie [s.n. comisia permanentă a Parlamentului] are plenitudine de analiză, verificare și evaluare a activității autorității publice aflate sub control parlamentar, sub toate aspectele în care autoritatea publică desfășoară atribuții, comisia de anchetă are un rol limitat la verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative. Ambele categorii de comisii întocmesc rapoarte prin care stabilesc concluzii, răspunderi și măsuri care se impun, la nivelul Parlamentului. Pe de altă parte, în vreme ce o comisie permanentă de control, așa cum arată și titulatura, își exercită competența de control pe toată durata mandatului Parlamentului, desfășurând activități de verificare periodice și continue, în cazul comisiilor de anchetă, acestea acționează pe o perioadă determinată de timp, încetându-și activitatea după efectuarea anchetei și prezentarea concluziilor către plenul Parlamentului. Așa fiind, având în vedere sfera atribuțiilor și perioada de exercitare a acestora, Curtea constată că, în situația în care cauzele sau împrejurările în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative sunt legate de activitatea unei autorități publice aflate sub control parlamentar, competențele celor două tipologii de comisii se suprapun [...]“. Așadar, constituirea unei comisii de anchetă trebuie să aibă la bază existența unor date și informații concrete susținute de probe concludente privind evenimentele și faptele care sunt supuse controlului comisiei, în caz contrar, acest demers având caracter abuziv și nelegal. ...