Decizia CCR nr. 492/2018Punctul 17

17. Față de această susținere, Curtea apreciază că referirile la jurisprudența prin care s-au pronunțat soluții de admitere a unor excepții de neconstituționalitate cu privire la texte aparent similare din actele normative menționate nu sunt relevante în cauza de față, situațiile în discuție prezentând, în realitate, elemente distinctive care le diferențiază în mod esențial de ipoteza analizată în cauza de față. Astfel, autorul excepției înțelege să facă trimitere la Decizia nr. 270 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, prin care Curtea a constatat că dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice sunt neconstituționale. Aceste prevederi stabileau, în ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, suspendarea din funcție din momentul punerii în mișcare a acțiunii penale prin ordonanță sau rechizitoriu. Raționamentul juridic care a condus la constatarea neconstituționalității acestor dispoziții de lege a fost bazat chiar pe comparația făcută de Curtea Constituțională, în considerentele deciziei menționate, între situația personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și cea a judecătorilor și procurorilor, în cazul cărora suspendarea intervine la trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni. Comparația a reliefat o diferență de tratament juridic, nejustificată obiectiv și rezonabil, deși ambele reglementări aveau același scop, anume protejarea imaginii instanțelor și a activităților desfășurate în cadrul acestora, atunci când există suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni (paragraful 23). În consecință, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate, sub aspectul menționat, instituie o discriminare, fără a avea un scop legitim, de vreme ce, pentru ambele categorii, scopul suspendării de drept din funcție este menținerea prestigiului profesiei și a funcției exercitate. Curtea a considerat nejustificată opțiunea legiuitorului de a oferi un standard inferior de protecție personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea față de judecători sau procurori, din perspectiva momentului de la care intervine suspendarea din funcție în ipoteza în discuție. Ca atare, având în vedere dispozițiile aplicabile magistraților, Curtea a reținut că și în cazul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea standardul de protecție, sub aspectul momentului de la care se ia măsura suspendării din funcție, trebuie să fie același, așa încât, în lumina noilor dispoziții de procedură penală, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se impune a fi suspendat din funcție la trimiterea în judecată, iar nu la punerea în mișcare a acțiunii penale (paragrafele 26 și 27). ...