Decizia CCR nr. 448/2018Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale doar în măsura în care termenul de 3 zile, prevăzut pentru verificarea de către judecătorul de cameră preliminară a legalității și temeiniciei măsurii preventive, este un termen imperativ, de decădere. Se arată, în acest sens, că, în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară este obligat să procedeze la verificarea, din oficiu, a măsurii preventive dispuse în cauză, sub sancțiunea decăderii sale din acest drept. Se susține, totodată, că verificarea măsurii preventive, conform art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie efectuată înaintea expirării respectivei măsuri, după momentul anterior precizat nemaiputând fi posibilă nicio intervenție cu privire la aceasta. Se arată că interpretarea contrară a textului criticat încalcă dreptul la un proces echitabil și libertatea individuală a inculpatului în privința căruia a fost dispusă o măsură preventivă. Se susține că, în lipsa verificării legalității și temeiniciei măsurii preventive în termenul de 3 zile prevăzut în cuprinsul dispozițiilor art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, inculpatul are dreptul de a fi pus, de îndată, în libertate. Se face trimitere, de asemenea, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv la Hotărârea din 30 mai 1989, pronunțată în Cauza Brogan și alții împotriva Regatului Unit, prin care s-a statuat cu privire la obligația statului de a impune o procedură de verificare, din oficiu, a unei măsuri preventive în situații similare celei reglementate la art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală, verificare ce trebuie realizată cu promptitudine, mai ales în situații în care există un termen legal, precum și faptul că noțiunea de „verificarea de îndată“ este distinctă de noțiunea de „durată rezonabilă“. ...