Decizia CCR nr. 410/2018Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, sens în care arată că obligația de a achita taxa judiciară de timbru pentru partajul bunurilor comune ale soților, aplicabilă și în cazul creditorilor unuia din soți, indiferent de cuantumul creanței, aduce atingere dreptului de acces liber la justiție. Astfel, nu există un raport rezonabil de proporționalitate între obligarea la plata taxei judiciare de timbru în cazul partajului solicitat de unul dintre creditori, în acest caz, și prestarea serviciului public al justiției. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.202 din 5 octombrie 2010. Susține, de asemenea, încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece plata anticipată a taxei judiciare de timbru, al cărei cuantum este ridicat, determină un transfer injust de proprietate din patrimoniul creditorului, care trebuie să avanseze și cheltuielile de executare. Consideră totodată că prevederile legale criticate sunt contrare art. 16 din Constituție, deoarece instituie un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situații juridice distincte: coproprietarii sau proprietarii devălmași, care în urma partajului dobândesc bunul în proprietate exclusivă, și creditorii unor asemenea proprietari, care, în urma partajului, pot exercita dreptul de urmărire asupra bunului partajat, în vederea recuperării creanței, fără a deveni titularii dreptului de proprietate asupra bunului. ...