Decizia CCR nr. 418/2018Punctul 4

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că norma penală de la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 are un caracter general și ambiguu, neindicând, în mod clar și de o manieră concretă, în ce constă conduita incriminată, respectiv care este sfera de cuprindere a sintagmei „dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni“. Pentru aceste motive se arată că textul criticat este lipsit de previzibilitate, având ca rezultat ducerea în derizoriu a infracțiunii analizate, întrucât orice deținere sau folosire, a oricăror bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea unor infracțiuni, ar putea forma conținutul constitutiv al acesteia. Cu titlu exemplificativ se arată că, potrivit textului criticat, folosirea unei sume de bani furate pentru achiziționarea de alimente constituie infracțiunea de spălare de bani. Se susține că infracțiunea de spălare de bani este o infracțiune gravă, care are ca scop sancționarea criminalității financiare cu un înalt grad de specializare, care a fost introdusă în legislația națională pentru a preveni și sancționa activități ilicite complexe, respectiv crearea unor circuite infracționale de amploare, prin manevre ascunse, care, de cele mai multe ori, nu permit identificarea infracțiunii în legătură cu care au fost concepute sau tragerea la răspundere penală a autorilor acesteia. În opinia instanței, comportamentul infracțional pedepsit prin norma de incriminare criticată trebuie să aibă un caracter specific domeniului reglementat, din acesta trebuind să rezulte, cu claritate, intenția de a disimula sau favoriza disimularea provenienței bunului deținut. Se susține că prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 au ca rezultat o supraincriminare a tuturor faptelor penale producătoare de prejudicii materiale urmate de normala utilizare a produsului infracțional de către autorul infracțiunii sau de către o altă persoană. Se susține că infracțiunea de spălare de bani trebuie să aibă o componentă dolosivă, de deghizare, de încercare de pierdere a urmei provenienței ilicite a bunurilor. Se conchide că textul criticat nu îndeplinește condițiile de calitate a legii, în general, și a legii penale, în special, arătându-se, totodată, că, în aceste condiții, infracțiunea de spălare de bani este greu de diferențiat de cea de tăinuire, prevăzută la art. 270 alin. (1) din Codul penal. ...