Decizia CCR nr. 417/2018Punctul 69

69. Autorii obiecției de neconstituționalitate mai consideră că legiuitorul s-a limitat la enumerarea autorităților și instituțiilor la care poate fi dispusă detașarea, deși Curtea a reținut, în Decizia nr. 252 din 19 aprilie 2018, drept criteriu esențial pentru admisibilitatea detașării, felul muncii prestate, respectiv ca noua activitate să se afle în legătură directă cu serviciul public de înfăptuire a justiției. O asemenea critică de neconstituționalitate este neîntemeiată, din moment ce chiar Curtea, prin Decizia nr. 45 din 30 martie 2018, paragraful 175, a statuat că „detașarea judecătorilor/procurorilor este permisă atât în cadrul Ministerului Justiției sau unităților subordonate acestuia, cât și în cel al structurii autorității judecătorești [la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, precum și în cadrul sistemului instanțelor judecătorești/parchetelor, după caz], din moment ce activitatea acestora se află în legătură directă cu serviciul public de înfăptuire a justiției“, aspect care a fost expres normativizat în corpul legii suspuse controlului de constituționalitate încă anterior pronunțării Deciziei nr. 252 din 19 aprilie 2018. Se mai reține că instanța constituțională, prin această ultimă decizie, a sancționat doar art. I pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (1) lit. b) -d) ] din lege pentru modul său defectuos de redactare, aspect ce nu se extindea asupra textului legal criticat în prezent. Prin urmare, art. I pct. 97 [cu referire la art. 58 alin. (1) ] din lege nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție. ...