Decizia ÎCCJ nr. 195/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 21. Prin Încheierea de ședință din 6 noiembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, întrucât: dat fiind obiectul cererii de chemare în judecată (decontarea contravalorii cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu/reședință și locul de muncă efectuate de funcționarii publici și de personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului comunei Bobota) și soluția pronunțată de instanța de fond (care a stabilit că decontarea contravalorii acestor cheltuieli nu este posibilă în lipsa adoptării unei hotărâri a consiliului local prin care să fie aprobată această posibilitate, chiar și în condițiile existenței Hotărârii Guvernului nr. 39/2024), soluționarea cauzei depinde de clarificarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 11^1 din Legea-cadru nr. 153/2017; problema de drept enunțată este nouă, dat fiind faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acesteia, iar în urma cercetărilor efectuate de instanța de trimitere nu a fost identificată o jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante în materie; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 22. Instanța de trimitere nu s-a raportat, în mod explicit, la condițiile de admisibilitate a sesizării reglementate de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sau la cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ...