Decizia CCR nr. 358/2018Punctul 1

1. În procedura de numire a procurorilor în funcții de conducere și de revocare a acestora din funcțiile respective, este necesară o colaborarea loială între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - secția de procurori și ministrul justiției. Astfel, pe de o parte, trebuie avute în vedere atribuțiile constituționale ale CSM, de garant al independenței justiției (art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție), și competențele sale privind cariera procurorilor (prevederile constituționale cuprinse în art. 133 alin. (2) pct. a) și cele legale - cum sunt, spre exemplu, cele cuprinse în art. 51 al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată). Pe de altă parte, trebuie reținute rolul și atribuțiunile unice, distincte, ale ministrului justiției, ca membru al Guvernului, în arhitectura constituțională, și anume consacrarea autorității sale în ceea ce privește desfășurarea activității procurorilor (art. 132 alin. (1) din Constituție), cât și consacrarea distinctă a calității sale de membru al CSM (art. 133 pct. 2 lit. c) , prin care trebuie să își poată valorifica și atribuțiile prevăzute de la art. 132 alin. (1) . Prin urmare, ministrul justiției are un statut distinct, ca membru al CSM, de care secția de procurori a CSM trebuie să țină seama, astfel încât ministrul să își poată exercita prerogativele constituționale privind autoritatea sa asupra activității procurorilor (care, în acest caz, s-a concretizat în cererea de revocare din funcție, formulată în temeiul art. 132 din Constituție și al art. 54 alin. (4) raportat la art. 51 alin. (2) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 303/2004). ...