Decizia CCR nr. 353/2018Punctul 30

30. Astfel, incriminarea reglementată de art. 250 alin. (1) din Codul penal protejează relațiile sociale patrimoniale a căror bună desfășurare depinde de utilizarea legitimă a instrumentelor de plată electronice, definite în art. 180 din Codul penal ca fiind acele instrumente care permit titularului să efectueze retrageri de numerar, încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum și transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare. Subiectul activ poate fi orice persoană fizică sau juridică. Obiectul material al acestei infracțiuni îl constituie numerarul ori datele informatice referitoare la fondurile bănești stocate pe instrumentul de monedă electronică, iar subiect pasiv poate fi orice persoană fizică sau juridică. Practic, în acest caz, elementul material al infracțiunii în varianta-tip constă în efectuarea de operațiuni de retragere, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori transfer de fonduri, fără consimțământul titularului. Raportat la valoarea socială protejată, infracțiunea prevăzută de art. 250 alin. (1) din Codul penal, făcând parte din categoria infracțiunilor contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii (cap. III al titlului II al Părții speciale a Codului penal) este una de pericol, fiind irelevant, pentru consumarea ei, dacă s-a produs vreo pagubă patrimonială. ...