Decizia ÎCCJ nr. 175/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării 9. Prin Cererea înregistrată cu nr. 288/121/2023 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.“ - Sucursala Regională de Căi Ferate Galați: – să se constate că orele afectate pauzei de masă și efectuate în plus de către reclamanți reprezintă ore suplimentare ce trebuie plătite conform contractelor individuale de muncă, regulamentului de ordine interioară și contractului colectiv de muncă; ... – plata drepturilor salariale pentru fiecare reclamant în parte, aferente muncii suplimentare peste timpul normal de muncă de 8 ore zilnic, potrivit condicii zilnice de prezență, în perioada 19.01.2020-30.12.2022, timp afectat intervalului pauzei de masă, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății; ... – obligarea pârâtei la calcularea și virarea contribuției de asigurări sociale aferente drepturilor salariale solicitate, precum și la plata cheltuielilor de judecată. ... ... 10. Prin Sentința civilă nr. 486 din 28 mai 2024, prima instanță a admis acțiunea, arătând că, în cazul reclamanților, durata muncii este de 8 ore pe zi, respectiv 40 de ore pe săptămână, iar programul de lucru se desfășoară între orele 7:30-16:00, aspecte necontestate de niciuna dintre părți. ... 11. Conflictul de natură juridică se circumscrie modalității de calificare a perioadei de 30 de minute cu care este depășită durata muncii prevăzută în contractele individuale de muncă, respectiv dacă reprezintă ore suplimentare sau timp de repaus. ... 12. În acest sens, a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 111 și 134 din Codul muncii, precum și reglementările comunitare, respectiv Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (Directiva 2003/88/CE), care, la art. 2, cuprinde definiții proprii ale noțiunilor de „timp de lucru“ și „perioadă de repaus“. Astfel, „timp de lucru“ semnifică orice perioadă în care lucrătorul se află la locul de muncă, la dispoziția angajatorului și își exercită activitatea sau funcțiile, în conformitate cu legislațiile și practicile naționale, iar prin „perioadă de repaus“ se înțelege orice perioadă care nu este timp de lucru. ... 13. Prima instanță a procedat la aplicarea dispozițiilor legale naționale cu luarea în calcul a principiilor enunțate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în vederea stabilirii naturii juridice a perioadei de 30 de minute cu care este depășită durata muncii prevăzută în contractele individuale de muncă ale reclamanților, apreciind că perioada de 30 de minute în discuție reprezintă timp de lucru, respectiv muncă suplimentară, prin raportare la programul de lucru exercitat. ... 14. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, susținând, în esență, că cele 30 de minute nu fac parte din durata timpului de lucru și, pe cale de consecință, nu reprezintă muncă suplimentară. ... ...