Decizia CCR nr. 237/2018Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care se aplică dosarelor aflate pe rolul instanțelor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Arată că, dacă i s-ar aplica prevederile criticate, ar fi grav vătămată prin aplicarea retroactivă a legii, ca urmare a diferenței foarte mari dintre valoarea imobilului notificat prevăzută în grila notarială aferentă anului 2013 și cea reală, de piață, ce fusese stabilită conform standardelor internaționale de evaluare prin expertiza administrată ca probă în cauză. Susține că, prin aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, este pusă într-o poziție de inegalitate în drepturi față de persoanele aflate în aceeași situație juridică, dar care au fost despăgubite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin evaluarea imobilelor notificate potrivit standardelor internaționale, nu raportat la valoarea abstractă din grilele notariale, în condițiile în care este vorba despre culpa autorității statale constând în refuzul emiterii dispoziției administrative, care i-ar fi permis să primească măsuri reparatorii până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Arată că aplicarea art. 21 alin. (6) din legea menționată unui litigiu în curs de soluționare, dedus instanței de judecată înainte de intrarea în vigoare a acesteia, ar conduce la aplicarea retroactivă a legii noi și la încălcarea principiului tempus regit actum, potrivit căruia actele și faptele juridice se supun legii aplicabile la data la care s-au născut. Mai susține că soluționarea pe cale legislativă a unui proces pendinte, prin aplicarea legii noi, reprezintă o imixtiune în activitatea judiciară, incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil în accepțiunea dată acestuia de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în principal sub aspectul egalității de arme, întrucât conduce la o soluție diferită de cea previzibilă la introducerea acțiunii. În opinia autoarei excepției, statul român a depășit marja de apreciere stabilită în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. Mai susține că neconstituționalitatea normelor criticate rezultă și din încălcarea art. 11 din Constituție, prin raportare la tratatele Uniunii Europene care prevăd principiul securității juridice, care trebuie garantat de statele membre ale Uniunii Europene tuturor cetățenilor lor. De asemenea, consideră că se nesocotește dreptul de proprietate privată, întrucât, în condițiile Legii nr. 10/2001, avea o speranță legitimă de a obține restituirea în natură a bunului sau un bun în compensare ori o despăgubire la valoarea de piață a imobilului, dacă acesta nu putea fi restituit în natură. Se mai invocă și încălcarea art. 124 din Constituție, întrucât, prin adoptarea unei legi retroactive, care influențează soluționarea litigiilor în care statul este parte, se impune prin lege judecătorului pronunțarea unei soluții în favoarea statului. ...