Decizia CCR nr. 206/2018Punctul 43

43. În Dosarul Curții Constituționale nr. 300L/2/2018, Biroul permanent al Camerei Deputaților a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 2/2.536 din 13 martie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 1.966 din 13 martie 2018. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 64 alin. (4) din Constituție, pentru a răspunde criticilor de neconstituționalitate, Biroul permanent al Camerei Deputaților face trimitere la considerentele de principiu enunțate în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994), și anume faptul că regulamentul Camerelor este o hotărâre care reglementează organizarea internă și proprie, astfel că în prevederile sale stabilește drepturi și obligații pentru deputați, senatori, precum și pentru autoritățile, demnitarii și funcționarii publici, în funcție de raporturile constituționale pe care le au cu Parlamentul. Astfel, rezultă că în fața comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară subiectele de drept care se află în raporturi constituționale specifice cu Parlamentul, or, în speța de față, supusă criticilor de neconstituționalitate, potrivit art. 3 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare, activitatea acestuia este controlată de Parlament, iar anual sau la cererea Parlamentului, directorul Serviciului de Protecție și Pază prezintă rapoarte cu privire la îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, Serviciului de Protecție și Pază. Totodată, „coroborând prevederile art. 3 cu dispozițiile art. 7 din același act normativ, care prevăd că «directorul Serviciului de Protecție și Pază organizează și conduce activitatea serviciului și îl reprezintă», respectiv că «directorul Serviciului de Protecție și Pază angajează serviciul», reiese fără drept de tăgadă că directorul Serviciului de Protecție și Pază nu este supus anchetei parlamentare în calitatea sa de persoană fizică, cum susțin autorii sesizării prin sintagma [anchetează/verifică fapte sau împrejurări, și nu persoana], ci verifică activitatea acestuia în calitatea sa de reprezentant al serviciului, așa cum reiese din prevederile art. 7.“ ...