Decizia ÎCCJ nr. 159/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 16. În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 17. Astfel fiind, procedura sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, privită ca mecanism procedural nou și ca parte a reformării sistemului procesual civil, are drept scop uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, așa încât, spre deosebire de recursul în interesul legii, care are menirea de a înlătura o practică neunitară intervenită deja în rândul instanțelor judecătorești, ea are semnificația unui remediu a priori care urmărește să preîntâmpine practica judiciară neunitară. ... 18. În vederea atingerii scopului menționat, legiuitorul a instituit sus-amintitele condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, conturând, prin urmare, cadrul legal al instituției analizate. ... 19. Conform art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 20. Verificând admisibilitatea sesizării supuse analizei, Înalta Curte constată îndeplinirea numai în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, după cum se va arăta în continuare. ... 21. Astfel, prima cerință este întrunită, întrucât Tribunalul Alba - Secția I civilă urmează să se pronunțe într-un litigiu de muncă, de competența exclusivă, în primă instanță, a tribunalului. ... 22. Potrivit art. 269 alin. (1) din Codul muncii, forma în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, „(1) Cauzele referitoare la conflictele individuale de muncă și conflictele colective de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal“, iar potrivit art. 271 alin. (2^2) din același cod, „Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului“. ... 23. Așadar, în materia conflictelor individuale de muncă, tribunalul are competența exclusivă de a judeca în primă instanță, hotărârea pronunțată de tribunal fiind susceptibilă de a fi atacată numai cu apel. ... 24. Potrivit dispozițiilor art. 275 din Codul muncii, „dispozițiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de procedură civilă“, sens în care se reține că revine curții de apel competența de soluționare a apelului îndreptat împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal, conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 25. Prin urmare, în cauza în care a fost formulată prezenta sesizare, hotărârea ce urmează a fi pronunțată de prima instanță este supusă apelului, situație în care se consideră că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia titularul sesizării trebuie să fie învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 26. În analiza demersului judiciar inițiat, Tribunalul Alba - Secția I civilă a apreciat că cea de-a doua condiție de admisibilitate a sesizării, prin care se pretinde ca instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță, ar putea fi suplinită de dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit cărora „Prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 27. Acest argument nu poate fi reținut, întrucât, deși este adevărat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială și parțial derogatorie de la dispozițiile de drept comun în ce privește condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea unei chestiuni de drept, în cauză, instanța de trimitere și-a întemeiat sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, nu pe antemenționata ordonanță. ... 28. În acest fel, autorul sesizării a nesocotit normele legale instituite pentru declanșarea prezentei proceduri, prevăzute de Codul de procedură civilă, și, ca atare, însuși scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea menționatului mecanism procedural, respectiv pe acela de uniformizare a jurisprudenței și de asigurare a predictibilității acesteia. ... 29. Hotărârea prin care instanța judecătorească se pronunță în ultimă instanță consacră o stare de drept definitivă, astfel că, pentru preîntâmpinarea unor dezlegări diferite și de necontestat în chestiuni litigioase asemănătoare, prezintă importanță cerința ca autorul sesizării să judece pricina în ultimă instanță, ocazie cu care poate identifica problema de drept legată de apariția unor interpretări diferite sau contradictorii ale unor texte de lege. ... 30. Așadar, neîntrunirea cerinței analizate, ca instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță, atrage după sine inadmisibilitatea prezentei sesizări și inutilitatea verificării existenței celorlalte condiții cumulative de admisibilitate. ... 31. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ... ...