Decizia ÎCCJ nr. 151/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 37. La nivelul Curții de Apel Alba Iulia a fost identificată practică judiciară cu privire la prima chestiune sesizată, în sensul că instanța poate dispune revizuirea pensiei chiar și în lipsa unei cereri în acest sens adresate anterior casei de pensii. ... 38. În același sens este și practica judiciară identificată la nivelul Curții de Apel Brașov. ... 39. La nivelul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca și asigurări sociale a fost identificată o singură hotărâre, prin care s-a apreciat că acțiunea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de legea specială aplicabilă în materia asigurărilor sociale. ... 40. În urma consultării judecătorilor din cadrul Secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, punctul de vedere unanim exprimat a fost în sensul că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Legea 263/2010, instanța de judecată nu poate dispune revizuirea drepturilor de pensie în măsura în care nu s-a formulat contestație împotriva deciziei de pensie și nici nu s-a solicitat casei de pensii revizuirea drepturilor de pensie. ... 41. În ceea ce privește a doua întrebare, deși tribunalul nu judecă în apel, potrivit competențelor sale, s-a exprimat opinia în sensul că problema lipsei unei cereri de revizuire adresate casei de pensii anterior sesizării instanței nu este o chestiune de ordine publică și, ca atare, nu ar putea fi invocată din oficiu de instanța de apel. ... 42. În cadrul Tribunalului Ialomița a fost exprimată opinia potrivit căreia instanța de judecată poate să dispună revizuirea drepturilor de pensie și în absența unei cereri adresate anterior casei de pensii. ... 43. La nivelul Tribunalului Ilfov s-a apreciat că este obligatorie adresarea cererii de revizuire către casa județeană de pensii, anterior sesizării instanței de judecată, chestiunea reprezentând o problemă de ordine publică ce poate constitui un motiv de apel, invocat din oficiu. ... 44. La nivelul Curții de Apel Cluj au fost identificate două orientări jurisprudențiale. În cadrul primei orientări s-a reținut că instanța este chemată să soluționeze o situație în legătură cu pensia reclamantului și, întrucât nu există o procedură prealabilă expres prevăzută de lege, trebuie să se dea o soluție pe fondul cererii. ... 45. În cadrul celei de-a doua orientări s-a opinat în sensul inadmisibilității cererii, arătându-se că cel interesat trebuie să formuleze mai întâi o cerere la casa teritorială de pensii, cu referire la procedura prealabilă obligatorie reglementată de art. 103 și 106 din Legea nr. 263/2010. ... 46. La nivelul Curții de Apel Constanța, practica judiciară este în sensul că reclamantul are obligația de a se adresa, în prealabil, casei de pensii cu o cerere de revizuire a drepturilor de pensie. ... 47. În același sens a fost identificată practică judiciară la nivelul Curții de Apel Craiova și Curții de Apel Iași. ... 48. Opinia teoretică exprimată de judecătorii Secției de conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Iași și cei ai Tribunalului Vaslui a fost în sensul că instanțele nu pot fi învestite direct cu cereri privitoare la dreptul de pensie, ci le revine competența de a analiza legalitatea și temeinicia actelor emise de autoritatea competentă în domeniul pensiilor, inclusiv de a cenzura un astfel de refuz al instituției de a răspunde la cereri; lipsa cererii de revizuire adresate casei de pensii nu reprezintă o chestiune de ordine publică, de natură a fi invocată din oficiu în apel. ... 49. La nivelul Curții de Apel Pitești a fost identificată practică neunitară la nivelul Secției I civile, după cum urmează: ... 50. Într-o primă orientare s-a apreciat că instanța de judecată poate dispune revizuirea drepturilor de pensie în absența unei cereri în acest sens adresate anterior casei de pensii. ... 51. În cea de-a doua orientare s-a reținut că numai casa de pensii are atribuția de a revizui drepturile de pensie, iar instanța nu se poate subroga atribuțiilor legale și exclusive ale acestei instituții, ci poate doar să verifice legalitatea refuzului de revizuire a drepturilor de pensie. ... 52. La nivelul Curții de Apel Ploiești au fost identificate hotărâri judecătorești, practica fiind în sensul că nu se poate solicita direct tribunalului să revizuiască pensia, întrucât o astfel de competență nu revine instanței de judecată, ci casei teritoriale de pensii. ... 53. La nivelul Curții de Apel Târgu Mureș a fost identificată practică judiciară în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii de chemare în judecată având ca obiect revizuirea drepturilor de pensie, în absența unei cereri în acest sens adresate anterior casei de pensii. ... 54. La nivelul Curții de Apel Timișoara, practica judiciară este în sensul că revizuirea drepturilor de pensie se poate face doar dacă anterior a fost adresată o astfel de cerere casei de pensii, fără a se identifica decizii în care instanța să fi pus în discuție, din oficiu, în apel, neregularitatea decurgând din omisiunea formulării cererii menționate. ... 55. La nivelul Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal litigii de muncă și asigurări sociale, opinia magistraților este în sensul că cererea de revizuire este inadmisibilă în absența unei cereri în acest sens adresate casei de pensii. ... 56. Curțile de apel Bacău, Galați, Oradea și Suceava nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători. ... 57. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...