Decizia CCR nr. 64/2018Punctul 24

24. Cât privește critica referitoare la încălcarea art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, se susține că aceasta este neîntemeiată, deoarece nu s-a avut în vedere adoptarea de amendamente care să afecteze în vreun fel independența, imparțialitatea și neutralitatea ANCOM. Aceasta este o autoritate publică autonomă cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar, care a fost înființată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, care a asigurat și transpunerea în legislația națională a directivelor 2002/21/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/19/CE, și 2002/20/CE. ANCOM face parte din acea categorie de instituții ale căror organizare și funcționare țin cont de actele legislative adoptate de către Parlamentul European și Consiliu. Directivele din domeniul comunicațiilor electronice, deși stabilesc principii clare ce trebuie respectate pentru organizarea și funcționarea autorității de reglementare, nu interzic, în mod expres, stabilirea unor condiții pentru demiterea conducerii, ci, dimpotrivă. Mai mult chiar, prin normele europene obligatorii se solicită adoptarea de norme naționale prin care să se asigure independența ANCOM, urmărind ca aceasta să își exercite competențele în mod imparțial, transparent, iar în activitatea sa să nu primească instrucțiuni de la o altă entitate în legătură cu îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, în temeiul normelor de drept intern care pun în aplicare dreptul Uniunii Europene. Acest lucru se raportează, desigur, și la stabilitatea ce trebuie conferită autorității de reglementare, în termeni de resurse umane și materiale alocate acesteia, inclusiv, deci, conducerii numite a acesteia - președinte și doi vicepreședinți. Potrivit tezei a treia a enumerației 13 din Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului, norma națională ce reglementează organizarea și funcționarea ANCOM ar trebui să conțină și motivele revocării din funcție a conducerii autorității naționale de reglementare, în scopul înlăturării oricăror îndoieli legate de neutralitatea autorității și de inflexibilitatea acesteia față de factorii externi. Acest lucru a fost avut în vedere de către legislativ, la momentul adoptării Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2017, fiind completat, în mod corespunzător art. 11 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009. ...