Decizia ÎCCJ nr. 113/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 38. Prealabil analizei condițiilor de admisibilitate a sesizării, judecătorii-raportori apreciază că este necesar a se reformula întrebarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având în vedere, pe de o parte, obiectul acțiunii din litigiul în care s-a dispus sesizarea, iar, pe de altă parte, faptul că întrebarea nu este suficient de clară și nici în concordanță cu situația de fapt existentă în cauză. ... 39. De altfel, din adresele curților de apel reiese că problema de drept este aceea dacă funcționarul public cu statut special (polițist) care exercită o funcție de conducere în baza unei împuterniciri, conform atribuțiilor prevăzute și în fișa postului, este îndreptățit să beneficieze de diferențele de drepturi salariale, inclusiv sporurile, aferente funcției de conducere, iar răspunsul a fost afirmativ în majoritatea cazurilor, indiferent dacă s-au identificat sau nu hotărâri în referire la respectiva problemă de drept. ... 40. În realitate, chestiunea de drept ce se impune a se lămuri de principiu este mai nuanțată, respectiv dacă funcționarul public cu statut special (polițist) care îndeplinește funcția de adjunct al șefului inspectoratului în baza unei împuterniciri emise de angajator pentru o perioadă de timp limitată și care, conform fișei postului, are ca sarcină de serviciu asigurarea și îndeplinirea inclusiv a atribuțiilor funcției de șef inspectorat este îndreptățit să beneficieze de diferențele de drepturi salariale, inclusiv sporurile aferente funcției de conducere (șef inspectorat). ... 41. Este de menționat faptul că funcționarul public a beneficiat de drepturile salariale aferente funcției de adjunct pe care a exercitat-o prin împuternicire. ... 42. Judecătorii-raportori propun reformularea chestiunii de drept în următorul sens: ... 43. „Exercitarea atribuțiilor funcției de șef inspectorat ca sarcină de serviciu conform fișei postului, în condițiile existenței unei împuterniciri, prin act administrativ, în funcția de adjunct, îndreptățește funcționarul public cu statut special (polițist) la acordarea unor diferențe salariale aferente funcției de conducere de șef inspectorat?“ ... 44. Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, atât sub aspect substanțial, cât și de ordin procedural, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 45. În acest context normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 46. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, condițiile de admisibilitate anterior enunțate, se constată că nu este îndeplinită cerința ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept. ... 47. Referitor la această condiție se reține că, potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la adoptarea actului normativ s-a ținut seama, printre altele, de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea, prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiție de admisibilitate a sesizării, existența unei „chestiuni de drept“ apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 48. În lipsa unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă legală incompletă sau neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice (Decizia nr. 70 din 31 octombrie 2022, Decizia nr. 32 din 24 aprilie 2023). Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare. ... 49. În cauză, instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să dezlege dacă funcționarul public cu statut special (polițist) care exercită, conform fișei postului aferente, funcția de adjunct al șefului inspectoratului județean de poliție (în care a fost împuternicit) este îndreptățit de a beneficia și de diferențele de drepturi salariale, inclusiv sporurile, aferente funcției de conducere de șef inspectorat, pe perioada exercitării provizorii și a atribuțiilor aferente funcției de conducere de șef al inspectoratului, conform dispoziției I.G.P.R. prin care s-au stabilit, ca sarcini de serviciu, asigurarea și îndeplinirea inclusiv a atribuțiilor funcției de șef al inspectoratului de poliție județean. ... 50. Potrivit art. 9 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017: „Cadrele militare în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care îndeplinesc, prin împuternicire, atribuțiile funcțiilor prevăzute cu solda de comandă/salariul de comandă beneficiază, pe perioada împuternicirii, de solda de funcție/salariul de funcție și de solda de comandă/salariul de comandă corespunzător funcțiilor în care sunt împuternicite.“ ... 51. Problema de drept supusă interpretării nu prezintă nicio dificultate, reclamantul din litigiu neexercitând atribuțiile de șef al inspectoratului de poliție în baza unei împuterniciri emise de angajator pentru o perioadă de timp limitată, ci conform atribuțiilor prevăzute în fișa postului deținut, respectiv acela de adjunct al șefului inspectoratului. ... 52. Pe de altă parte, în acest sens, se constată că practica instanțelor de judecată a fost neunitară, sub aspectul drepturilor solicitate, însă prin Decizia nr. 6/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 10 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a realizat o interpretare a unor norme legale asemănătoare, aplicabile funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, iar raționamentul reținut este aplicabil și prezentei cauze. ... 53. Prin respectiva decizie a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia și, în consecință, s-a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 55 alin. (3) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, decizia de zi pe unitate prin care un ofițer este desemnat să îndeplinească atribuții suplimentare specifice funcției de conducere nu constituie o împuternicire pe funcție, similară celei prevăzute de art. 55 alin. (3) din Legea nr. 293/2004.“ ... 54. Art. 55 alin. (3) din Legea nr. 293/2004 prevede: „Ofițerii pot fi împuterniciți în funcții de conducere în unitatea în care sunt încadrați sau în care au fost detașați, împuternicirea pe funcție se poate face pentru o perioadă de maximum 6 (șase) luni și se poate prelungi, cu acordul scris al acestora, potrivit competențelor, cu încă 6 (șase) luni. Ofițerii beneficiază, pe perioada respectivă, de salariul pentru funcția în care sunt împuterniciți și de indemnizația de conducere corespunzătoare funcției respective. Ofițerii împuterniciți își mențin salariile pentru funcția îndeplinită și indemnizațiile de conducere avute anterior, dacă acestea sunt mai mari decât cele ale funcției pe care sunt împuterniciți.“ ... 55. Situația de fapt reținută în această decizie este similară cu a reclamantului din litigiul în care s-a dispus prezenta sesizare, în sensul că reclamanții nu au îndeplinit, prin împuternicire, atribuțiile corespunzătoare funcțiilor de conducere invocate, ci în baza fișei postului lor, potrivit căreia îndeplinesc și orice alte activități specifice prin dispoziție emisă în acest sens. ... 56. Prin decizia pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că drepturile salariale au întotdeauna un fundament legal, iar principiul legalității trebuie să caracterizeze orice acordare de drepturi salariale în materie de funcție publică. ... 57. Statuările asupra problemelor de drept conținute de deciziile în interesul legii sunt obligatorii conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, iar utilizarea prin argumente de analogie, mutatis mutandis, a unor astfel de statuări, în cauze care deduc judecății aspecte asemănătoare, este atributul instanței învestite cu asemenea litigii. ... 58. Față de aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, judecătorii-raportori apreciază că prezenta sesizare, astfel cum a fost reformulată, este inadmisibilă. ... 59. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...