Decizia ÎCCJ nr. 133/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 35. Analiza condițiilor de admisibilitate a sesizării are ca premisă faptul că aceasta se fundamentează pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale. ... 36. Sfera de aplicare a acestui act normativ este circumscrisă prin dispozițiile art. 1, de unde rezultă că ordonanța de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 37. Potrivit art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 38. Așadar, din punctul de vedere al admisibilității, vor fi examinate atât condițiile speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 aleOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și cele care decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă prin efectul normei de trimitere prevăzute laart. 4 din ordonanța de urgență. ... 39. Ca atare, admisibilitatea sesizării presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... (iii) existența unei chestiuni de drept susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; ... (iv) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... (v) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și, de asemenea, chestiunea de drept în discuție să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluționare. ... ... 40. Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate referitoare la obiectul cauzei în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile și stadiul procedurii, întrucât instanța de trimitere este învestită cu cererea de acordare a unei indemnizații de grad profesional, solicitată de reclamanți, care fac parte din personalul silvic, numiți prin decizii în funcții publice de execuție (funcționari publici). ... 41. În privința condiției referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, adică a unei dificultăți de interpretare în legătură cu normele incidente raportului juridic dedus judecății, se constată că titularul sesizării nu arată în ce ar consta neclaritatea, imprecizia, insuficiența textelor pe care este chemat să le interpreteze și să le aplice în virtutea funcției sale jurisdicționale, ca instanță învestită cu soluționarea în concret a unui litigiu care se înscrie în sfera competenței sale. ... 42. Astfel, instanța de trimitere întreabă care „este modul de calcul al indemnizației“ de grad profesional prevăzute de art. 22 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare începând din 16.12.2019, în contextul în care dispoziția legală este clară, în sensul că o asemenea indemnizație se determină „prin înmulțirea salariului minim brut garantat în plată la nivel național cu coeficientul «k» prevăzut pentru fiecare grad și fiecare gradație“, iar valoarea coeficientului «k» se regăsește în anexa nr. 2 la ordonanța de urgență. ... 43. În ce privește salariul minim brut (celălalt termen al operațiunii de înmulțire), acesta este reglementat, la nivelul anului 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, care stabilește în art. 1 alin. (1) suma de bani care reprezintă salariul de bază minim brut garantat în plată, iar, prin excepție de la acesta, în alin. (2) este prevăzută suma care reprezintă salariul de bază minim brut pe țară pentru „personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare“. ... 44. Această diferențiere a salariului de bază, pe criteriile nivelului de studii și vechimii în muncă, a fost posibilă ca urmare a completării dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, prin art. IV pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative^1 introducându-se două noi alineate, respectiv: (1^1) Prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1) , diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă. (1^2) Toate drepturile și obligațiile stabilite potrivit legii prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1) .^2 ^1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018. ^2 Ulterior, acestea au devenitalin. (9) și (11) ale art. 164 din Codul muncii, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 283/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 14 noiembrie 2024. ... 45. Din conținutul dispozițiilor legale menționate reiese în ce modalitate poate fi valorificat salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care au acest reper de determinare, față de norma de trimitere din alin. (1^2) la prevederile alin. (1) al art. 164 din Codul muncii^3. ^3 Potrivit art. 164 alin. (1) din Codul muncii (forma în vigoare la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2018): „Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.“ ... 46. Rezultă, pe de o parte, că, în rezolvarea chestiunii referitoare la stabilirea indemnizației de grad profesional, instanța de trimitere trebuie să realizeze doar o simplă corelare de texte și o operațiune matematică, iar, pe de altă parte, trebuie să efectueze verificări de fapt asupra condițiilor reglementate de text în legătură cu încadrarea reclamanților „pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare“. ... 47. Or, asemenea aspecte nu se pot circumscrie noțiunii de chestiune de drept aptă să declanșeze mecanismul de unificare al hotărârii prealabile, fiind vorba, în realitate, de o deducere spre soluționare instanței supreme a însuși raportului juridic concret care a învestit instanța de trimitere. ... 48. În mod similar, cu privire la cea de-a doua întrebare, titularul sesizării solicită lămuriri pe aspecte necontroversabile din punct de vedere juridic, câtă vreme nu este vorba despre texte de lege nesusceptibile de interpretări diferite, de natură să dea naștere jurisprudenței divergente, ci despre o simplă calificare a naturii juridice a indemnizației de grad profesional, care rezultă, de altfel, din lege. ... 49. Solicitarea pe care, de altminteri, instanța a inserat-o în sesizare la cererea pârâtei, fără să rezulte din motivarea încheierii dacă este vorba despre o nelămurire sau o dificultate de interpretare a instanței, astfel cum este impusă condiția reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă (referitoare la titularul sesizării), vizează chestiunea plafonării indemnizației de grad profesional la nivelul anului 2019, așa cum ar rezulta din dispozițiile art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022. ... 50. Potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ ... 51. Aceleași dispoziții de plafonare au fost cuprinse în celelalte ordonanțe de urgență anuale referitoare la măsuri fiscal-bugetare (corespunzătoare anilor 2020-2023, care interesează din punctul de vedere al obiectului învestirii instanței de trimitere) enumerate anterior. ... 52. De asemenea, potrivit art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, modificată prin Legea nr. 234/2019, indemnizația de grad profesional reprezintă componentă a dreptului salarial, iar, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. ... 53. Rezultă că o simplă interpretare sistematică a dispozițiilor legale în materie permite instanței să stabilească în ce măsură indemnizația de grad profesional, ca parte componentă a salariului, intră sub efectul dispozițiilor anuale de plafonare, nefiind evidențiat niciun aspect de natură să justifice intervenția instanței supreme într-o procedură rezervată unor dezlegări în drept de principiu. ... 54. În consecință, sesizarea de față, cu ambele ei solicitări, nu întrunește exigențele procedurale ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a declanșa mecanismul unificării jurisprudențiale prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, lipsind o veritabilă chestiune de drept care să poată face obiect de analiză. ... 55. În realitate, termenii sesizării nu fac decât să deducă spre dezbatere instanței supreme însuși fondul raportului juridic aflat în dezlegarea jurisdicțională a instanței de trimitere, corespunzător competenței acesteia. ... 56. De altfel, modalitatea în care instanța de trimitere și-a justificat demersul, arătând că „sesizarea este obligatorie“, sens în care afirmă că singura condiție de admisibilitate ar fi, „potrivit preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ca Înalta Curte să nu fi statuat, iar chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare“, nu observă întocmai conținutul preambulului menționat al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care face referire la „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile“, regăsită ca atare în dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă sediul materiei, precum și la necesitatea calificării, încă „dintr-o etapă incipientă, a unor chestiuni dificile de drept“. ... 57. De asemenea, dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 obligau instanța de trimitere, în mod prioritar, să verifice și să constate existența unei chestiuni de drept de care să depindă soluționarea cauzei pe fond, iar aceasta presupunea, așa cum s-a stabilit în jurisprudența constantă în materie a instanței supreme, existența unei dificultăți insurmontabile de interpretare, prin recurgerea la metodele uzuale folosite pentru a desluși sensul normei incidente, iar nu o simplă delegare a funcției jurisdicționale pentru o rezolvare în concret a raportului dedus judecății într-o procedură incompatibilă cu asemenea soluții. ... 58. Pentru considerentele expuse, care au constatat neîndeplinirea condiției referitoare la chestiunea de drept dificilă, care să facă obiectul unei dezlegări de principiu prin mecanismul hotărârii prealabile, soluția propusă este aceea a respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării formulate. ... 59. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...