Decizia ÎCCJ nr. 286/2025 (HP)Punctul IX

IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Analiza condițiilor de admisibilitate a sesizării are ca premisă faptul că aceasta se fundamentează pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 37. Sfera de aplicare a acestui act normativ este circumscrisă prin dispozițiile art. 1, de unde rezultă că ordonanța de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 38. Potrivit art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 39. Așadar, din punctul de vedere al admisibilității vor fi examinate atât condițiile speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și cele care decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă prin efectul normei de trimitere prevăzute la art. 4 din ordonanța de urgență. ... 40. Ca atare, admisibilitatea sesizării presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: – existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... – cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... – existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și, de asemenea, chestiunea de drept în discuție să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 41. Sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate referitoare la obiectul cauzei în care a fost formulată cererea de pronunțare a hotărârii prealabile și stadiul procedurii, întrucât instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cererii formulate de un reclamant care face parte din categoria funcționarilor publici cu statut special - polițist de penitenciar, fiind pusă în discuție problema referitoare la includerea în calculul indemnizației cuvenite pentru perioada concediului de odihnă a sporurilor de noapte, de izolare, de pază și supraveghere, precum și compensația de risc/pericol de care acesta a beneficiat în perioada de activitate. Așadar, litigiul în cadrul căruia s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație se circumscrie domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 42. Referitor la cea de-a treia condiție, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se observa că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se complinesc cu cele ale dreptului comun, respectiv cu dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei probleme de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, care ar fi „obligată“ ope legis să declanșeze mecanismul prejudicial. ... 43. Prin urmare, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în cel al art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 44. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în care s-a stabilit că nu este îndeplinită condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) cu privire la claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 45. Așadar, chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat cu privire la problema de drept dedusă judecății, în măsura în care există dezlegări asupra unor situații similare, fiind suficientă preluarea raționamentului juridic și aplicarea lui în cauză, acestea constituie repere utile în procesul de interpretare a normei juridice și astfel chestiunea de drept își pierde caracterul dificil, susceptibil de a sta la baza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare. ... 46. Astfel, instanța de trimitere întreabă dacă în calculul indemnizațiilor plătite polițiștilor de penitenciare pentru situațiile prevăzute de art. 38 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2006, respectiv perioada concediului de odihnă, intră componentele salariului lunar, astfel cum acesta este achitat în perioada de activitate efectivă (sporurile de noapte, de izolare, de pază și supraveghere, precum și compensația de risc/pericol). ... 47. Pentru ca această chestiune să constituie o veritabilă problemă de drept, în coordonatele condiției de admisibilitate menționate anterior, se impune a se decela în ce măsură norma indicată este neclară, pe de o parte, și în ce măsură există, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, repere de interpretare care pot fi aplicate mutatis mutandis în ceea ce privește dezlegarea problemei de drept, pe de altă parte. ... 48. În acest sens, se constată că instanța de trimitere nu a exprimat un punct de vedere prin care să justifice necesitatea formulării sesizării sau să prezinte posibile interpretări ale normei ce constituie obiect al sesizării, care ar implica riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară, ci s-a rezumat în a invoca o rezolvare parțială a chestiunii prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, menționată anterior, cu privire la includerea în indemnizația pentru concediul de odihnă a sporurilor acordate pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase de muncă. ... 49. Cu excepția acestei decizii, nu există jurisprudență în procedura de unificare care să acopere în totalitate obiectul sesizării, motiv pentru care se poate reține îndeplinirea condiției în sensul inexistenței unei dezlegări a chestiunii de drept prin hotărâri anterioare pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare. ... 50. Cu toate acestea, astfel cum s-a precizat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni asemănătoare, care sunt de natură a oferi instanțelor repere suficiente, inclusiv prin considerente cu caracter de principiu care explicitează nu doar o soluție de admitere, ci și pe una de respingere ca inadmisibilă a sesizării, pentru rezolvarea cauzelor. ... 51. Or, în cauză, se reține că art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 a constituit obiect al interpretării în procedura de unificare a jurisprudenței prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, fiind dezlegată chestiunea introducerii în cuantumul indemnizației de concediu a sporurilor pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase. ... 52. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a consemnat în considerentele acestei decizii dezlegări de principiu care pot fi aplicate mutatis mutandis și în prezenta cauză. În acest sens, a statuat că sporurile asupra cărora poartă sesizarea (pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase) se introduc în calculul indemnizației pentru concediul de odihnă, deoarece au un caracter permanent (ce nu se confundă cu caracterul variabil), în indemnizație nefiind incluse sporurile cu caracter temporar, iar sintagma „au fost avute“ se interpretează în sensul că au intrat în compunerea salariilor plătite polițiștilor de penitenciare anterior efectuării concediului de odihnă, fiind indiferentă, din această perspectivă, împrejurarea că ele se acordă proporțional cu timpul lucrat, de vreme ce acest aspect ține de caracterul variabil al sporurilor în discuție și nu vizează caracterul lor permanent (paragrafele 98-103). Instanța supremă a apreciat că aceeași concluzie rezultă și din observarea scopului instituirii concediului de odihnă, acela de menținere a nivelului remunerației pe perioada refacerii capacității de muncă (paragrafele 104-121). ... 53. Un al doilea reper jurisprudențial îl reprezintă Decizia nr. 46 din 19 iunie 2023, anterior menționată, prin care, deși a fost respinsă ca inadmisibilă o sesizare cu conținut similar celei prezente (respectiv dacă la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, alte concedii plătite, precum și învoiri plătite trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate), s-a statuat, de principiu, că Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 este suficient de lămuritoare cu privire la problema stabilirii drepturilor bănești și în alte situații decât cea a concediului de odihnă, adică în perioada de delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, alte concedii plătite, învoiri plătite. ... 54. În acest sens, s-a reținut, în esență, că, de vreme ce obiectul sesizării privește includerea unor sporuri în situațiile prevăzute de art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 pentru categoria socioprofesională menționată, nu se poate solicita, pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile în litigiu se află într-o situație juridică tratată de către legiuitor, prin norma de drept examinată, ca fiind similară cu aceea care a condus la pronunțarea, deja, a unei soluții în recurs în interesul legii (paragrafele 60, 72 și 73). ... 55. S-a mai reținut în considerentele deciziei că rolul și funcția hotărârii prealabile sunt de a oferi un instrument util instanțelor de judecată prin soluțiile pe care le oferă atât la o problemă de drept punctuală, cât și la altele identice ori similare (paragraful 74) și că, existând o dezlegare obligatorie dată acestei chestiuni de drept, „urmează ca instanța de judecată să distingă, în raport cu fiecare dintre situațiile menționate în textul de lege, dacă se aplică în mod singular art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 sau dacă aplicarea acestui articol trebuie coroborată cu norme speciale ce stabilesc o altă bază de calcul al indemnizației aferente situațiilor prevăzute de text“ (paragraful 76). ... 56. De asemenea, un alt reper jurisprudențial este reprezentat de Decizia nr. 119 din 7 aprilie 2025, antemenționată, prin care instanța supremă, având în vedere obiectul sesizărilor și deciziile de unificare a practicii pronunțate în materie, a reținut că „este în sarcina instanței de judecată să identifice, în situațiile ce excedează celor ce au constituit obiect al statuării prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 (includerea, în indemnizația pentru concediul de odihnă, a sporului pentru condiții speciale, grele sau vătămătoare), baza de calcul pentru plata drepturilor bănești aferente fiecărei situații și să deceleze între elementele componente ale salariului lunar în raport cu criteriul caracterului permanent sau temporar al acestora, pentru a stabili, aplicând raționamentul din decizia de unificare, dacă pot fi incluse în calculul acestor drepturi“(paragraful 77). ... 57. Prin urmare, din raportarea la dezlegările anterior menționate rezultă că este în sarcina instanței de judecată să identifice, în situațiile ce excedează celor ce au constituit obiect al statuării prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 (includerea, în indemnizația pentru concediul de odihnă, a sporului pentru condiții speciale, grele sau vătămătoare), baza de calcul pentru plata drepturilor bănești aferente fiecărei situații și să deceleze între elementele componente ale salariului lunar în raport cu criteriul caracterului permanent sau temporar al acestora, pentru a stabili, aplicând raționamentul din decizia de unificare, dacă pot fi incluse în calculul acestor drepturi. ... 58. În consecință, existând dezlegări anterioare date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărâri ce se constituie în repere de interpretare suficiente și utile instanței de trimitere pentru soluționarea cauzei deduse judecății, sesizarea va fi respinsă, ca inadmisibilă. ... ...