Decizia CCR nr. 45/2018Punctul 24

24. Cu privire la criticile de neconstituționalitate privind art. I pct. 2 [cu referire la art. 2 alin. (3) teza a treia], pct. 7 [cu referire la art. 5 alin. (2) ], pct. 9 [cu referire la art. 7 alin. (5) și (7) ], pct. 12 [cu referire la art. 9 alin. (3) ], pct. 134 [cu referire la art. 73 alin. (2) ] și pct. 157 [cu referire la art. 99 lit. r) ] din legea criticată, se arată că pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a acestor dispoziții legale nu se convertește într-o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează chestiuni care țin de competența Parlamentului, acesta putând interveni pe calea unor modificări/completări sau abrogări pentru a asigura ordinea juridică necesară. Din perspectivă constituțională pot fi analizate doar criticile care vizează o gravă incoerență legislativă. Or, criticile formulate în prezenta cauză nu sunt însoțite, practic, de nicio argumentație în acest sens, reprezentând simple opinii și afirmații ale autorului obiecției de neconstituționalitate, fapt ce face, practic, imposibilă exercitarea controlului de constituționalitate. Cu privire la cerințele de calitate a legii, este invocată atât jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și cea a Curții Constituționale, indicându-se că legea nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. ...