Decizia CCR nr. 2/2018Punctul 16

16. Curtea constată că art. I pct. 28 și 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010 modifică art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, respectiv introduc alineatele (2^1) și (2^2) în corpul aceluiași articol de lege. Legea nr. 133/2012 aprobă ordonanța de urgență antereferită, modificând, prin art. I pct. 32 și 33, dispozițiile art. I pct. 28 și 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2010, așadar, implicit pe cele ale art. 50 alin. (2) , (2^1) și (2^2) din Legea nr. 7/1996. În continuare, se reține că Legea nr. 7/1996 este republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, și, ulterior, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, art. 50 alin. (2) , (2^1) și (2^2) devenind, în urma renumerotării textelor, art. 31 alin. (2) -(4) din Legea nr. 7/1996. Curtea mai constată că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, așa încât urmează să analizeze textul relevant din actul de bază, respectiv art. 31 alin. (2) -(4) din Legea nr. 7/1996, astfel cum acesta a fost modificat și completat. Având în vedere aceste aspecte coroborat cu faptul că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, și art. 31 din aceeași lege, Curtea reține ca obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile art. 31 din Legea nr. 7/1996, care au următorul cuprins: (1) Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii. (2) Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. În vederea soluționării cererii de reexaminare, persoana interesată va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-șef. (3) Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare. (4) Plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, situație în care instanța va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii și copia cărții funciare, precum și notarea plângerii în cartea funciară. (5) Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată numai cu apel. (6) Hotărârea judecătorească definitivă se comunică, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului. (7) Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătorești își produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial. (8) În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă, notările făcute se radiază din oficiu ...