Decizia CCR nr. 784/2017Punctul 12

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 426 din Codul de procedură penală, modificate prin art. 102 pct. 262 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Ulterior sesizării Curții, dispozițiile art. 426 lit. c) -h) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. II pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere însă că, în cauză, a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 426 din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curții, aceasta se va pronunța asupra acestor dispoziții de lege în redactarea anterioară modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; ... b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; ... c) când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; ... d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; ... e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; ... f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; ... g) când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; ... h) când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; ... i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă“. ... ...