Decizia CCR nr. 696/2017Punctul 14

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierilor de sesizare, prevederile art. 250 alin. (4) și art. 431 din Codul de procedură penală și ale art. II pct. 62 și pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016 și, respectiv, prevederile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „definitivă“. Având în vedere însă dispozițiile art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, conform cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.“, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 250 alin. (4) și alin. (5^1) teza a doua, ale art. 426 lit. c) -h) și ale art. 431 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 250 alin. (4) și alin. (5^1) teza a doua din Codul de procedură penală: (4) Soluționarea contestației se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestația și a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.; […] (5^1) Dacă, până la soluționarea contestației formulate conform alin. (1) , a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, contestația se înaintează, spre competentă soluționare, judecătorului de cameră preliminară. Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. […]; ... – Art. 426 lit. c) -h) : Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: […] c) când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; ... d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; ... e) când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; ... f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; ... g) când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; ... h) când instanța de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; […]“; ... ... – Art. 431 din Codul de procedură penală: (1) Instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, cu citarea părților și cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică examinarea admisibilității în principiu. (2) Instanța, constatând că cererea de contestație în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 426 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate. ... ...