Decizia ÎCCJ nr. 89/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 39. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au transmis hotărâri judecătorești și opinii exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, din care a rezultat existența unei orientări jurisprudențiale cvasiunanime, în sensul admiterii acțiunilor cu un astfel de obiect. ... 40. Prin hotărârile judecătorești pronunțate s-a reținut că folosirea sintagmei „se consideră detașați“ din cuprinsul art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 are semnificația unei detașări ope legis a judecătorilor în cadrul birourilor electorale județene, care le conferă vocația de a obține drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. ... 41. Din economia prevederilor Legii nr. 208/2015, dar și ale Hotărârii Guvernului nr. 755/2020, aceasta este o formă specială de modificare a raporturilor de muncă ce presupune întotdeauna nu numai schimbarea locului de muncă, ci și a felului muncii, salariatul desfășurând o activitate specifică atribuțiilor pe care le are în procesul electoral, ce implică exercițiul autorității de stat. ... 42. Instituția detașării este particularizată în cazul magistraților de prevederile cu caracter special ale art. 58 din Legea nr. 303/2004. ... 43. Similar Codului muncii, art. 58 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 prevede că, pe lângă drepturile personalului detașat, magistratul primește salariul corespunzător pentru activitatea pe care o exercită ca urmare a detașării, iar dacă acesta este inferior, i se plătesc drepturile salariale corespunzătoare funcției de magistrat pe care o avea înaintea detașării. ... 44. În aceste condiții, cum statutul juridic al membrilor judecători din cadrul biroului electoral de circumscripție este calificat de legiuitorul însuși ca fiind unul specific „detașării“, odată intervenită desemnarea unui astfel de membru, care își are domiciliul în altă localitate, acesta devine îndreptățit la acordarea diurnei prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. ... 45. În acest sens au fost transmise deciziile civile nr. 3.407 din 17 octombrie 2024, nr. 1.425 din 23 iunie 2022 și nr. 1.757 din 29 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă; Decizia nr. 109 din 2 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă; Sentința nr. 3.915 din 20 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, definitivă prin respingerea apelului, ca inadmisibil, prin Decizia nr. 9 din 1 februarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 1.760 din 6 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. ... 46. O singură instanță, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă, a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii cu un astfel de obiect, Decizia nr. 3.181 din 29 noiembrie 2022, prin care s-a reținut că sintagma „se consideră detașați“ este diferită de sintagma „sunt detașați“ din art. 57-59 din Legea nr. 303/2004 și semnifică faptul că, pe durata alegerilor și a îndeplinirii acestor atribuții, membrii birourilor electorale nu mai pot fi angrenați în sarcinile de serviciu uzuale date de angajator, scopul desemnării lor în aceste organisme fiind să vegheze la buna desfășurare a alegerilor și să asigure respectarea legii electorale. ... ...