Decizia CCR nr. 662/2017Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate nu sunt de natură să înfrângă egalitatea cetățenilor în fața legii. Apreciază că autorul excepției susține, în esență, că, deși a realizat un denunț în cadrul urmăririi penale sau judecății, potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002, acesta nu s-a materializat până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare care îl privește, ceea ce a făcut imposibil aplicarea prevederilor anterior menționate și reducerea pedepsei, în consecință. Susține însă că aceste aspecte nu sunt de natură să atragă neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. În ceea ce privește dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, arată că acestea reglementează unul din cazurile în care poate fi exercitată contestația la executare. Apreciază că admiterea excepției de neconstituționalitate ar presupune ca, într-o astfel de cale de atac, să se permită o operațiune de reindividualizare a pedepsei aplicate, ceea ce ar presupune exercitarea de către instanța de executare a unor competențe ale instanței de fond. În continuare, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 396 din Codul de procedură penală este inadmisibilă. ...