Decizia CCR nr. 635/2017Punctul 15

15. Distinct de cele reținute prin Decizia nr. 433 din 22 iunie 2017, ale cărei considerente și soluție se aplică, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, Curtea constată că, având în vedere natura măsurii de siguranță analizate, faptul că dispozițiile Codului de procedură penală nu prevăd un termen maxim, exprimat în zile, pentru care poate fi aplicată măsura internării medicale nu echivalează cu posibilitatea aplicării acesteia sine die. Dimpotrivă, având în vedere scopul acestei măsuri, acela al eliminării stării de pericol pe care o persoană îl prezintă pentru societate, ca urmare a unei stări psihice sau fizice anormale în care se află, generate de o boală psihică sau de o boală infectocontagioasă, măsura analizată este aplicată și menținută, până la însănătoșire, sau până la o ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol. De altfel, caracterul limitat în timp al aplicării măsurii de siguranță a internării medicale rezultă și din interpretarea gramaticală a textelor criticate, mai exact din folosirea, de către legiuitor, a cuvântului „provizorii“, după sintagma „măsura internării medicale“. Astfel, momentul la care încetează măsura analizată este determinat cronologic prin efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, care să ateste însănătoșirea sau ameliorarea stării de sănătate a persoanei internate, urmată de ridicarea de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanța de judecată a măsurii de siguranță aplicate conform textelor criticate. ...