Decizia CCR nr. 587/2017Punctul 11
Punctul 11
11. De asemenea se mai susține că, apelând la metoda de interpretare gramaticală a prevederilor legale criticate, și în acord cu dispozițiile art. 36 și art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, rezultă că, dacă legiuitorul ar fi dorit să instituie o excepție de la regula că prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, ar fi prevăzut acest lucru în mod expres, prin precizarea faptului că prevederile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se aplică și în cazul cererii de chemare în judecată sau de arbitrare introduse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil. Or, în lipsa acestei dispoziții exprese rezultă că prevederile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se aplică prescripțiilor începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil doar dacă prima acțiune de chemare în judecată a fost și ea introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil. Invocă în acest sens Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1 din 17 februarie 2014, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5, art. 201 și art. 223 din Legea nr. 71/2011 și ale art. 6 alin. (4) , art. 2.512 și art. 2.513 din Codul civil, prescripțiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeași dată, rămân supuse dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, astfel încât atât instanțele de judecată, din oficiu, cât și părțile interesate pot invoca excepția prescripției extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011. Or, având în vedere cele statuate în decizia în interesul legii anterior menționată, în opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, instituția prescripției extinctive rămâne supusă legii vechi în întregime, astfel încât nu se poate aplica legea nouă în ceea ce privește condițiile și cazurile de întrerupere a cursului prescripției. ...
Sursa oficială ↗