Decizia CCR nr. 579/2017Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, exonerarea de la plată se aplică exclusiv personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Această prevedere este neconstituțională, întrucât nu respectă art. 16 alin. (1) din Constituție, adică instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. În acest sens, autorul excepției susține că prevederea de lege criticată creează discriminare în cadrul aceleiași categorii de personal din sectorul bugetar, în funcție de modalitatea de stabilire a veniturilor salariale, respectiv stabilite, pe de-o parte, în baza actelor normative (personal căruia i se aplică exonerarea), iar, pe de altă parte, în baza altor instrumente legale, precum contracte de muncă, fie individuale, fie colective (personal căruia nu i se aplică exonerarea). Astfel, textul de lege criticat instituie un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Se ajunge la situația în care persoane din cadrul aceleiași instituții să primească tratament diferențiat, în funcție de modalitatea de stabilire a veniturilor salariale. Autorul excepției mai arată că există o disproporție între scopul urmărit de legiuitor (exonerarea de la plată a personalului din sectorul bugetar) și tratamentul inegal și mijloacele folosite (impunerea abuzivă a modalității de stabilire a drepturilor salariale), fără a ține cont de realitățile relațiilor de muncă existente în instituțiile cărora li se aplică legea. În final, arată că drepturile sale salariale au fost stabilite prin contract, și nu prin act normativ. ...