Decizia CCR nr. 550/2017Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Susține că infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată, pentru prima dată, prin Legea nr. 278/2006, sub imperiul vechiului Cod civil și al vechiului Cod al familiei, potrivit cărora soții se aflau sub regimul comunității de bunuri. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil și a abrogării Codului familiei, infracțiunea de conflict de interese ar fi trebuit corelată cu noile prevederi ale legislației civile, care permit soților să opteze fie pentru regimul comunității de bunuri, fie pentru cel al separației de bunuri. În lipsa acestei corelări, dispozițiile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și cele ale art. 301 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituționale. Arată că rațiunea incriminării conflictului de interese pentru situația soților a dispărut odată ce soții, potrivit noii reglementări civile, optează pentru regimul separației de bunuri. De asemenea, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, apreciază că neconstituționalitatea dispozițiilor criticate este determinată și de lipsa unui prag al folosului patrimonial. Pentru aceste motive apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea sunt aplicate soților aflați sub regimul separației de bunuri. În continuare, susține că și dispozițiile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal sunt neconstituționale. Arată că termenul de intrare în vigoare a Codului penal a fost prorogat de mai multe ori, iar prin legea de punere în aplicare a acestuia a fost abrogată Legea nr. 301/2004, lege care nu a intrat niciodată în vigoare. Astfel, pentru a se respecta normele de tehnică legislativă, pentru a putea fi abrogată, Legea nr. 301/2004 trebuia să fie în vigoare. ...