Decizia CCR nr. 384/2017Punctul 42

42. În contextul prevederilor art. 15^1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, criticate în cauza de față, Curtea constată că, în lipsa acestei declarații pe propria răspundere, entitatea prevăzută de lege nu cunoaște dacă prin cererea depusă suprafața de teren agricol solicitată depășește sau nu limita de 50 de ha. Prin urmare, legiuitorul a instituit prezumția depășirii limitei antereferite. Justificarea avută în vedere ține de un criteriu funcțional, respectiv „pentru restul de 4.000 de dosare [din 6.000 analizate - sn], Secretariatul Comisiei Naționale nu a putut înainta o propunere de decizie, deoarece, deși documentele din dosare au confirmat existența dreptului de proprietate, nu s-a putut stabili și respectarea limitei de 50 de ha“ [a se vedea nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015]. Practic, legiuitorul a reglementat această prezumție ținând cont de faptul că persoana îndreptățită nu a furnizat niciun mijloc de probă pentru a demonstra respectarea cerinței imperative a Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000, sarcină care îi incumba. ...