Decizia ÎCCJ nr. 284/2025 (HP)Paragraful 3

Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori, constată următoarele: 46. Referitor la admisibilitatea sesizării în analiză, temeiul de drept al acesteia îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, al cărei domeniu de reglementare este conturat expres prin dispozițiile art. 1, în sensul că se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 47. În materia enunțată se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevede că „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 48. Aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, astfel cum se și statuează expres prin art. 4 din ordonanța de urgență, conform căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 49. În măsura în care un aspect este reglementat expres prin ambele dispoziții normative, anume atât prin ordonanța de urgență a Guvernului, cât și prin Codul de procedură civilă, iar aspectul respectiv se prezintă identic în ambele reglementări, sensul jurisprudențial conferit normei din Codul de procedură civilă trebuie să fie avut în vedere și în scopul deslușirii înțelesului noii reglementări din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 50. Astfel, din cuprinsul principiilor prezentate în preambulul acestui act normativ rezultă că, la adoptare, legiuitorul delegat a ținut cont de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism procedural, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești „în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 51. Spre deosebire însă de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în cea instituită de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzelor în primă instanță. ... 52. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (iii) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 53. Admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rămâne, așadar, în continuare condiționată de existența unei chestiuni de drept veritabile. ... 54. Câtă vreme art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 utilizează în conținutul său sintagma „chestiune de drept“ în mod identic reglementării art. 519 din Codul de procedură civilă, coerența practicii judiciare impune aplicarea în mod analog a jurisprudenței deja consacrate cu privire la mecanismul de unificare al hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. De altfel, nu poate fi concepută o reglementare specială care să facă referire în textul său la o noțiune autonomă identică, aceea de „chestiune dificilă de drept“, dar al cărui conținut juridic să fie diferit față de acela din legea generală. ... 55. Or, în jurisprudența creată în aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă referitoare la mecanismul hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în mod constant că este necesară întrunirea cerinței privitoare la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată. Chiar dacă chestiunea de drept are legătură cu dezlegarea cauzei, dar ea nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii și potențial generatoare de practică neunitară, declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare nu este permisă în această ipoteză. ... 56. În acest cadru nu trebuie omisă cerința ca încheierea de sesizare să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, în raport cu prevederile art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, alături de punctul de vedere al completului de judecată și al părților. Astfel, instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are obligația să se conformeze cerințelor instituite prin art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, de la care nu se derogă în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. După cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența instanței supreme, din cuprinsul punctului de vedere al instanței inserat în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite, dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația generală a instanțelor de drept comun de interpretare a legii și aplicare a acesteia la o cauză pendinte. ... 57. În cauza de față, sesizarea adresată în condițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu îndeplinește însă condiția existenței unei chestiuni dificile de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, respectiv condiția ca problema în discuție să nu facă obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși celelalte două condiții menționate anterior sunt îndeplinite, respectiv existența unei cauze în curs de judecată în primă instanță, care se încadrează între cele prevăzute limitativ la art. 1 din ordonanța de urgență sus-menționată. ... 58. Referitor la condițiile cumulative neîndeplinite, din analiza încheierii de ședință publică din 2 octombrie, pronunțată în dosarul Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, se constată faptul că instanța de trimitere nu indică nicio dificultate de analiză și soluționare a chestiunii de drept pentru care a realizat sesizarea. ... 59. În acest sens, instanța de sesizare începe prin a expune dispozițiile art. 39 alin. (1) și (4) , precum și ale art. 7 lit. g) din Legea-cadru nr. 153/2017, conchizând că principiul egalizării salariului de bază este limitat la funcțiile similare, iar nu la alte funcții. În continuare, prima instanță indică prevederile art. 10 alin. (2) și art. 93 alin. (1) și (3) din Legea nr. 145/2019, observând totodată dispozițiile anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 - Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și securitate națională“, respectiv art. 5 alin. (1) și (3) , precum și art. 80 din capitolul II al anexei respective, context în care identifică mai multe criterii legale pentru diferențierea funcțiilor și, în consecință, a drepturilor salariale, cu privire la care conchide că nu pot fi modificate sau înlăturate de la aplicare de către instanță. Tribunalul a mai consemnat aspecte în legătură cu Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, iar apoi a arătat că Ministerul Justiției a aprobat coeficienți prin care se reflectă complexitatea, volumul și condițiile de exercitare a atribuțiilor de serviciu de către fiecare funcție în parte, judecătorul menționând că acordarea coeficientului de salarizare maxim trebuie să se efectueze prin identificarea și prin compararea în concret a tuturor elementelor de salarizare. În final, judecătorul fondului a indicat aspectele pe care le-a apreciat relevante din conținutul deciziilor directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 745 din 17 iunie 2022 și nr. 211 din 1 martie 2023, expunându-și punctul de vedere în sensul că acestea din urmă produc efecte de la data emiterii lor, astfel că, raportat la principiul neretroactivității legii, respectivele decizii nu pot fi aplicate decât după o dată ulterioară emiterii acestora. ... 60. Astfel, lectura încheierii de sesizare nu permite decelarea vreunei dificultăți a Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal de aplicare și interpretare a dispozițiilor legale relevante soluționării obiectului cererii de chemare în judecată formulate prin prisma cauzei sale juridice, judecătorul fondului neindicând faptul că problema de drept propusă instanței supreme ar fi născută dintr-un text incomplet sau neclar ori susceptibil de interpretări contradictorii. Dimpotrivă, acesta exprimă opinii clare asupra modului de interpretare a ansamblului normativ dedus soluționării, pe care îl prezintă exhaustiv. ... 61. Așadar, în cadrul prezentei sesizări, instanța de trimitere a propus de manieră argumentată o soluție, fără însă a identifica în prealabil diferite interpretări posibile ale textelor legale. Or, pentru a fi justificată declanșarea procedurii hotărârii prealabile este necesar ca problema de drept indicată în actul de sesizare să fie susceptibilă a face, în mod rezonabil, obiectul mai multor interpretări posibile, pe care instanța de trimitere trebuie să le prezinte în cuprinsul încheierii de sesizare, pentru a demonstra astfel aptitudinea chestiunii de drept de a genera în viitor practică judiciară neunitară. ... 62. Totodată, dincolo de analiza efectuată la nivelul instanței de trimitere prin încheierea de sesizare, aspectele reieșite din punctele de vedere teoretice sau jurisprudența identificată la nivelul celorlalte instanțe judecătorești din România (tribunale și curți de apel), ca urmare a demersurilor prealabile efectuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în procedura de soluționare a cauzei de față, nu indică existența vreunui dubiu asupra aplicării și interpretării contextului normativ, ci răspunsurile transmise ori hotărârile judecătorești comunicate indică o abordare unitară, similară celei prezentate de Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. ... 63. Cât despre punctul de vedere transmis de Curtea de Apel Galați, pe de o parte, se observă faptul că majoritatea hotărârilor judecătorești comunicate privesc situația unei alte categorii de funcționari publici cu statut special, anume polițiștii, astfel că premisele analizei în cauzele respective și în cauza de față nu sunt identice; pe de altă parte, unica hotărâre judecătorească ce a fost transmisă și care este referitoare la dreptul salarial cuvenit unui polițist de penitenciare este, în mod esențial, rezultatul administrării de probe, din a căror verificare nu s-a confirmat faptul că partea reclamantă era încadrată la nivelul maxim de salarizare raportat la specificul funcției publice ocupate și celelalte funcții similare existente. Altfel spus, jurisprudența indicată de Curtea de Apel Galați nu înfățișează o orientare distinctă față de hotărârile judecătorești și punctele de vedere teoretice comunicate de celelalte instanțe consultate. ... 64. În mod corespunzător, declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare nu reiese a fi necesar în această ipoteză, dat fiind că nu rezultă vreun caracter neclar al normelor relevante procesului de fond, care să fi fost susceptibile de interpretări diferite, lipsind o dificultate reală și serioasă în care să se afle instanța de trimitere în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare. ... 65. Altfel spus, un simplu demers de cercetare a cadrului normativ asociat în mod direct problemei cu care a fost învestit judecătorul fondului, prin cererea de chemare în judecată și apărările formulate în cauză, permite identificarea dispozițiilor aplicabile, iar conținutul lor normativ nu se prezintă ca fiind incomplet sau neclar ori susceptibil de interpretări contradictorii, lipsind așadar potențialul de a genera practică neunitară. ... 66. În procedura dezlegării unei chestiuni de drept, inclusiv în cazul sesizărilor formulate în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție rămâne unul extraordinar și subsecvent, procedura putând fi parcursă atunci când o chestiune de drept, determinantă pentru soluționarea pe fond a unei cauze, nu apare ca fiind de ajuns de clară, prin raportare la dispozițiile legale din care derivă, generând dificultăți de înțelegere și aplicare, având astfel vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară, ceea ce nu este cazul în speță. ... 67. De asemenea, în ceea ce privește condiția dependenței între lămurirea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării și soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că aceasta nu are un caracter cert, raportat la contextul procesual în care a fost formulată sesizarea, întrucât pârâtul a invocat mai multe excepții procesuale care, pe de o parte, nu pun în discuție fondul dreptului, iar, pe de altă parte, soluționarea lor nu necesită o dezlegare asupra problemei de drept care formează obiectul sesizării. ... 68. Astfel, prin întâmpinarea formulată în fața tribunalului, partea pârâtă a invocat excepția lipsei calității procesuale active ce a fost calificată ulterior în excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei calității procesuale pasive. Or, niciuna dintre aceste excepții și îndeosebi cea referitoare la autoritatea de lucru judecat, deși au fost puse în dezbaterea contradictorie a părților, nu rezultă a fi fost soluționată de prima instanță anterior transmiterii sesizării de față către Înalta Curte de Casație și Justiție. ... 69. Regula în judecata excepțiilor procesuale este instituită de art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. De la această regulă, alin. (4) al aceluiași articol instituie cu caracter derogatoriu că excepțiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleași dovezi ca pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluționarea fondului. ... 70. În această situație, reținerea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a existenței unei legături cu soluționarea pe fond a cauzei ar implica specularea asupra soluției care ar urma să fie pronunțată de Tribunalul Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal asupra excepțiilor procesuale invocate, ceea ce excedează cadrului procesual reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 71. Nu în ultimul rând, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în parte asupra problemei deduse analizei, anume din perspectiva uneia dintre premisele sesizării, respectiv cea vizând „Dacă salarizarea polițiștilor de penitenciare care nu ocupă o funcție similară în accepțiunea prevederilor art. 7 lit. g) și art. 39 alin. (1) , (2) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 (...), se poate dispune la nivelul maxim...“. ... 72. Astfel, prin Decizia nr. 8 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021, s-a arătat între altele și că „99. Valorificând experiența acumulată din procesul de punere în aplicare a vechii legislații, legiuitorul, prin art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, a încercat să se asigure că, pe perioada aplicării tranzitorii a noii legi, vor fi respectate principiile nediscriminării și egalității, în sensul că persoanele aflate în situații profesionale identice trebuie să beneficieze de aceleași venituri salariale.“, respectiv „105. Dispozițiile art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile în situația în care există salariați în cadrul autorităților/instituțiilor publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, astfel încât în aceste situații nivelul salariului de bază/ indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. Noțiunea de funcție similară, prevăzută de alineatul (1) al art. 39, este cea definită de art. 7 lit. g) din aceeași lege, după cum urmează: «funcția similară reprezintă o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, grad/treaptă profesională, gradație, vechime în funcție sau vechime în specialitate, după caz, și condiții de munc㻓 și „113. Ca atare, intenția legiuitorului a fost aceea de a înlătura inechitățile de salarizare diferită pentru funcții similare pentru tot personalul plătit din fonduri publice, (...)“. ... 73. În consecință, cum mecanismul instituit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este menit să dea o rezolvare de principiu unei/unor chestiuni de drept punctuale, iar nu să soluționeze o cerere de chemare în judecată prin prisma ansamblului cauzei sale juridice, nefiind îndeplinite cumulativ toate condițiile de admisibilitate necesare pentru a interveni dezlegare în drept, potrivit sesizării ce i-a fost adresată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va dispune respingerea acesteia, ca inadmisibilă. ...