Decizia ÎCCJ nr. 282/2025 (HP)Punctul XII

XII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori, constată următoarele: 71. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 72. Procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: (i) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze respectiv litigiul să vizeze stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... (iii) soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... ... 73. Prima condiție este îndeplinită, deoarece cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, în calea de atac a apelului, la Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă. ... 74. Este îndeplinită și a doua condiție, deoarece litigiul are ca obiect drepturi salariale privind funcționari publici cu statut special - foști ofițeri ai Direcției Generale de Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în prezent pensionari), respectiv obligarea pârâtei la acordarea drepturilor salariale prin calcularea soldei funcției de bază și a sporurilor pentru perioada 30 ianuarie 2017 și până la data trecerii în rezervă cu drept la pensie militară de stat pentru fiecare dintre reclamanți, potrivit art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare, respectiv acordarea sporului de fidelitate de 15%, defalcat pe fiecare lună. ... 75. Nu este îndeplinită, însă, a treia condiție de admisibilitate, ce vizează existența unei chestiuni de drept care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. ... 76. În cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea sensului acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței de urgență menționate și de necesitatea completării, conform art. 4 din aceasta, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudență care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 77. Referitor la cerința existenței unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au reținut următoarele: a) chestiunea de drept care necesită, cu pregnanță, a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme, în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății; ... b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui/unor text/texte de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existența unor simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei; ... c) pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă, explicit, pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. Sub acest aspect s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege. ... ... 78. Cu privire la sesizarea Curții de Apel Constanța - Secția I civilă, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii reglementate de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 79. Referitor la condiția ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept, potrivit jurisprudenței constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este neclar, incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale (spre exemplu, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016). ... 80. Obiectul procedurii îl reprezintă, așadar, o normă de drept, un text de lege care, drept urmare a interpretării printr-o argumentație juridică consistentă și divergentă, poate primi o aplicare diferită în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară. ... 81. Instanța de trimitere arată, referitor la obiectul cauzei cu care este învestită, că, în speță, reclamanții solicită obligarea intimatului-pârât la acordarea drepturilor salariale ce li se cuvin, prin calcularea soldei funcției de bază și a sporurilor pentru perioada 30 ianuarie 2017 și până la data trecerii în rezervă cu drept la pensie militară de stat pentru fiecare dintre reclamanți, potrivit art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare, respectiv acordarea sporului de fidelitate de 15%, defalcat pe fiecare lună. ... 82. Prin prima întrebare prealabilă se solicită să se stabilească modalitatea de determinare a începutului curgerii prescripției cu privire la drepturile pretinse în temeiul art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, în sensul calculării soldei funcției de bază și sporurilor la nivelul maxim de salarizare pentru funcții similare. ... 83. Prin a doua întrebare se solicită să se stabilească modalitatea de calculare a soldei funcției de bază prin includerea sporului de fidelitate de 15% în temeiul art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. ... 84. Se observă că, prin modalitatea de formulare a întrebărilor, instanța de trimitere nu pune în discuție interpretarea unor norme de drept, ci identificarea momentului de la care termenul de prescripție aplicabil în speță începe să curgă și nu se solicită o interpretare propriu-zisă a conținutului dispozițiilor legale indicate. ... 85. Astfel, din cuprinsul încheierii de sesizare reiese că instanța de trimitere nu are o dificultate în ceea ce privește interpretarea prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, care, de altfel, a făcut obiectul analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în mai multe rânduri, prin deciziile menționate la capitolul IX din prezenta decizie, ci, în realitate, dilema titularului sesizării vizează modalitatea de determinare a începutului curgerii prescripției dreptului la acțiune pentru drepturile salariale care fac obiectul cererii de chemare în judecată, solicitate în temeiul de lege mai sus indicat. ... 86. Așadar, prin sesizare nu se solicită interpretarea unor dispoziții legale care comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ci vizează, în concret, tranșarea aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, în condițiile în care aceasta nu a indicat probleme de drept reale, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege neclar, incomplet sau, după caz, incert. ... 87. Or, dacă prin sesizarea formulată nu se urmărește stabilirea înțelesului sau a conținutului normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării dispozițiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a se identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză, sesizarea este inadmisibilă. ... 88. În sesizarea ce face obiectul analizei de față, instanța de trimitere nu urmărește identificarea conținutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora la situația de fapt din speță, operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 89. Acest aspect rezultă, în primul rând, chiar din opinia exprimată de complet în cuprinsul încheierii de sesizare. Astfel, instanța de trimitere a interpretat dispozițiile legale în discuție fără nicio dificultate, așa cum reiese din raționamentul expus în punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept. ... 90. Verificarea premiselor sesizării relevă faptul că aceasta nu pune în discuție o dificultate de interpretare punctuală a unei normei de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci urmărește, mai degrabă, o validare a opiniei exprimate, instanța de trimitere pornind de la premisa greșită că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu întrebare prealabilă este obligatorie în toate cazurile care vizează litigii de natură salarială, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 91. Împrejurarea că instanța de trimitere nu are niciun fel de dificultate în legătură cu interpretarea textelor de lege rezultă, cu pregnanță, din conținutul acestei încheieri, în care se subliniază că „nu există prevederi legale care să excludă o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice de la aplicarea principiilor de salarizare unitară pentru funcții identice/similare. Prin urmare și cu valoare de principiu, o anumită categorie de personal nu poate fi exceptată de la aplicarea prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. Așadar dreptul la acțiune în acest temei nu se putea naște mai devreme de pronunțarea hotărârilor judecătorești invocate de reclamanți prin care s-au recunoscut unor alți salariați drepturi salariale cu un cuantum mai mare corespunzător aceleiași încadrări. Câtă vreme dreptul la acțiune nu s-a născut, termenul de prescripție extinctivă nu poate curge“. ... 92. În al doilea rând, întrebările adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscriu unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale și nici nu vizează o chestiune de drept punctuală, concretă, adecvată speței; în realitate, față de modalitatea formulării întrebărilor de către instanța de trimitere, rezultă că ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă o rezolvare a cauzei raportat la elementele de fapt din dosar, deși sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, operațiunea de identificare, interpretare și aplicare a unor texte de lege la anumite circumstanțe particulare, ce caracterizează fiecare litigiu, neputând fi transferată completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revine instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 93. În speță, aspectele sesizate conduc spre concluzia că întrebările adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție nu vizează interpretarea unor dispoziții legale, ci doar realizarea unui raționament judiciar, care este atributul instanței învestite cu judecarea litigiului și care reprezintă cea mai importantă componentă a activității de judecată, a cărei delegare nu este permisă. ... 94. Din considerentele expuse în precedent, ca urmare a constatării neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept reale, în temeiul art. 2 alin. (1) și al art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și al art. 519 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... ...