Decizia ÎCCJ nr. 283/2025 (HP)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori, constată următoarele: 33. Temeiul sesizării îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 34. Din analiza dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 35. Evaluarea elementelor sesizării relevă neîndeplinirea chiar a primei condiții anterior enunțate, referitoare la obiectul litigiului aflat pe rolul instanței de trimitere. ... 36. Conform art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal.“ ... 37. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt redate rațiunile adoptării acestui act normativ, făcându-se vorbire despre „necesitatea asigurării de urgență a unei practici judiciare uniforme și unitare - care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice“, precum și despre „existența unui fenomen generalizat și cu tendințe de permanentizare de practică judiciară neunitară la nivelul instanțelor judecătorești care soluționează procese privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal“. ... 38. Așadar, în domeniul de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se regăsesc acele litigii privitoare la drepturile salariale sau de natură salarială, respectiv drepturile la pensie sau alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 39. Conținutul noțiunii de „drepturi salariale sau de natură salarială“ rezultă din prevederile art. 159 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii), conform cărora „salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă“, precum și din cele ale art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), care definesc venitul salarial al personalului din sectorul bugetar, statuând că acesta „cuprinde salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani și/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“. ... 40. Deopotrivă, conform art. 76 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), „sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor“. ... 41. Pe de altă parte, noțiunea de „personal“ se definește prin chiar înțelesul comun al termenului, constituind o categorie de persoane aflate în raporturi de muncă sau de serviciu cu angajatorul. ... 42. Ca atare, limitele domeniului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt conturate de conținutul noțiunilor anterior analizate, intrând sub incidența acestui act normativ doar sesizările formulate în litigii referitoare la drepturile salariale/de natură salarială ori la drepturile de pensie/alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent dacă aceste litigii privesc stabilirea sau plata drepturilor, anularea sau emiterea actelor administrative referitoare la aceste drepturi ori raporturile de muncă sau de serviciu. ... 43. Sintetizând, accesarea mecanismului de unificare a jurisprudenței instituit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu este permisă în cazul oricăror litigii referitoare la sume provenind din fonduri publice, ci doar în cazul celor care privesc drepturile reglementate în mod expres în cuprinsul acestui act normativ. ... 44. Revenind la sesizarea Tribunalului Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal, se constată că litigiul care a generat formularea întrebărilor prealabile are ca obiect anularea unui raport de control emis de Direcția de Sănătate Publică T și de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate T, prin care s-a dispus recuperarea de la reclamant - cabinet medical de medicină generală - a unor sume încasate de către acesta din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. ... 45. Astfel cum reiese din chiar cuprinsul încheierii de sesizare, raporturile juridice dintre părți au la bază contracte de furnizare de servicii medicale în asistență medicală primară și contracte pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență. ... 46. Regimul juridic al acestui tip de contracte este conturat de prevederile cuprinse în Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al ministrului administrației și internelor nr. 697/112/2011 și în Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 774/2023. ... 47. Astfel, conform art. 36 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al ministrului administrației și internelor nr. 697/112/2011, „Cabinetele de medicină de familie ai căror medici de familie titulari/ reprezentanți legali au constituit echipele de gardă ce asigură continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență încheie contracte distincte cu casele de asigurări de sănătate (...)“. ... 48. Potrivit art. 18 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 774/2023, „Plata medicilor care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de permanență se face în baza unui contract distinct încheiat între medic și casa de asigurări de sănătate (...)“, iar, potrivit art. 27 alin. (4) din același act normativ, „În centrele de permanență medicii titulari de cabinete medicale de medicină de familie, indiferent de forma de organizare a acestora, pot opta pentru: a) încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale privind asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență direct cu casele de asigurări de sănătate; b) încheierea contractelor de prestări servicii medicale cu un alt cabinet medical de medicină de familie care are încheiat contract de furnizare de servicii medicale privind asigurarea continuității asistenței medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanență“. ... 49. Deopotrivă, relevante sunt și prevederile art. 85 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „Cabinetul de medicină de familie poate realiza venituri din: a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile Contractului-cadru; b) contracte încheiate cu autoritățile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de planificare familială, servicii speciale de consiliere, servicii de îngrijiri medicale la domiciliu în fază terminală și postspitalicești; c) contracte încheiate cu societățile de asigurări private de sănătate; d) contracte încheiate cu autoritățile teritoriale de sănătate publică sau instituții publice din subordinea Ministerului Sănătății, pentru implementarea programelor naționale de sănătate publică; e) contracte încheiate cu autoritățile teritoriale de sănătate publică, pentru servicii de medicină comunitară; f) contracte încheiate cu terți, pentru servicii aferente unor competențe suplimentare; g) plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terți plătitori; h) coplata aferentă unor activități medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactică în educația universitară și postuniversitară; k) donații, sponsorizări; l) alte surse, conform dispozițiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzată fizic sau moral.“ ... 50. Raportat la toate aceste prevederi legale, concluzia care se desprinde este aceea că raporturile juridice dintre cabinetele de medicină de familie și casele de asigurări de sănătate, respectiv direcțiile de sănătate publică, cum este și cel dedus judecății instanței de trimitere, nu sunt raporturi juridice de muncă sau de serviciu, ci au la bază contracte de furnizare de servicii medicale. ... 51. Așadar, deși în litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere sunt aduse în discuție sume achitate din fonduri publice (având ca sursă Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate), acest aspect nu este suficient pentru a atrage incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, atât timp cât sumele respective au la bază contracte de furnizare de servicii medicale, iar nu raporturi de muncă sau de serviciu, nu au natură salarială ori specifică domeniului asigurărilor sociale și nu se cuvin unor destinatari care fac parte din categoria „personalului plătit din fonduri publice“. ... 52. Pentru toate aceste considerente, ținând seama că litigiul care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se subsumează domeniului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea va fi respinsă ca inadmisibilă. ... ...