Decizia ÎCCJ nr. 185/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 19. Temeiul sesizării îl constituie prervederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 20. Din analiza dispozițiilor art. 1 și ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 21. Evaluarea elementelor sesizării relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. ... 22. Astfel, sesizarea a fost formulată într-un litigiu având ca obiect cererea reclamantului de anulare a unei hotărâri emise de Comisia de contestații și a unei decizii de pensie emise de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, acest litigiu de asigurări sociale fiind judecat de curtea de apel în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 96 pct. 2 și art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, raportat la art. 103 din Legea nr. 223/2015. ... 23. Așadar, instanța de trimitere a fost învestită cu soluționarea unui litigiu care se înscrie în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, făcând parte din rândul celor menționate în art. 1 alin. (2) , respectiv "procese privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1) ". ... 24. Cât privește condiția de admisibilitate ca sesizarea să privească o "chestiune de drept", se observă că aceasta nu este îndeplinită. ... 25. Admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să facă necesară recurgerea la acest mecanism de unificare a jurisprudenței. ... 26. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept îndoielnice, stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificate a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a completului de judecată legal învestit cu soluționarea procesului (a se vedea Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024). ... 27. Prin raportare la aceste exigențe, Înalta Curte constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o "chestiune de drept" care să fie reală, dificilă, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 28. Astfel, se observă că în încheierea de sesizare nu sunt prezentate aspecte referitoare la problematica de interpretare a vreunui text legal, nu se identifică textul normativ care intră în discuție ori care trebuie supus analizei, instanța de trimitere neinvocând o chestiune de interpretare a legii, ci solicitând o îndrumare pentru a gestiona soluționarea cauzei, un răspuns la întrebarea "care este data deschiderii dreptului la pensia de serviciu în raport cu care se aplică normele privind formula de calcul al cuantumului acesteia, în situația în care pensia de serviciu este acordată prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior". ... 29. Or, instanța de trimitere este cea care trebuie să stabilească norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de pretențiile concrete formulate de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 30. Concomitent cu lipsa identificării de către instanța de trimitere a unui text legal care să fie supus interpretării, se observă și absența oricărei reflecții a instanței cu privire la eventuale variante de interpretare, precum și a unor argumente care să susțină existența unui prag de dificultate care să justifice declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 31. Deopotrivă, în completarea caracterului inform al sesizării, se remarcă și refuzul instanței de a-și exprima punctul de vedere cu privire la problema ce face obiectul sesizării, fiind nesocotite, astfel, prevederile art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere expresă dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel mărginindu-se să indice, ca posibil relevante, anumite decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 32. Modalitatea de formulare a sesizării conduce la concluzia că, în realitate, instanța de trimitere solicită o rezolvare a litigiului dedus judecății, însă instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și trebuie să rămână în competența acestora. ... 33. Așadar, în condițiile în care nu este identificat un text de lege lacunar sau neclar, care să fie supus interpretării, nu au fost prezentate posibile variante de interpretare, lipsesc argumentele necesare pentru justificarea caracterului dificil al problemei de drept, la care se adaugă omisiunea instanței de trimitere de a prezenta propriul punct de vedere cu privire la chestiunea ce formează obiectul sesizării, se impune concluzia în sensul neîndeplinirii cerinței de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să poată fi dezlegată pe calea mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 34. Astfel cum s-a statuat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în ceea ce privește identificarea și enunțarea unei chestiuni de drept punctuale cu privire la care se solicită o dezlegare de principiu, respectiv în ceea ce privește determinarea contextului factual și juridic în raport cu care rezultă îndeplinirea condițiilor de admisibilitate (a se vedea Decizia nr. 61 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024; Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025). ... 35. În concluzie, instanța supremă constată că întrebarea urmărește, în contextul particular al cauzei (prin solicitarea punctuală de stabilire a datei deschiderii dreptului la pensia de serviciu în situația în care pensia se acordă prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior), identificarea soluției ce urmează a fi pronunțată de titularul sesizării, și nu interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept stabilite ca incidentă de instanța de trimitere, așa cum impune procedura trimiterii preliminare. ... 36. Dat fiind că sesizarea nu privește o "chestiune de drept", condițiile de admisibilitate nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, astfel că, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...