Decizia ÎCCJ nr. 200/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Temeiul sesizării îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă. ... 34. Din analiza dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 rezultă că declanșarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 35. Evaluarea elementelor sesizării relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. ... 36. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect contestarea unei decizii de pensii, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, și a unei hotărâri emise de Comisia de contestații a aceluiași minister, contestatorul, în calitate de militar în rezervă, solicitând recunoașterea dreptului său la una dintre pensiile militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015, prin valorificarea anumitor perioade cât a fost militar activ sau elev al unei școli militare. ... 37. Prin urmare, obiectul dedus judecății privește stabilirea și plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 38. Cauza în care a fost formulată sesizarea se află pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 4 din Codul de procedură civilă și ale art. 101 din Legea nr. 223/2015. ... 39. Așadar, primele două condiții de admisibilitate, anterior enunțate, sunt îndeplinite. ... 40. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, instanța supremă constată că această cerință instituie o dublă condiționare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept și, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei pe fond. ... 41. Cu referire la primul aspect, în lipsa unei definiții legale a noțiunii, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant că, pentru a se putea discuta de existența unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanță a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 42. În prezenta cauză, din cuprinsul încheierii de sesizare reiese că instanța de trimitere a înțeles să formuleze două întrebări preliminare. Prin intermediul primei întrebări se solicită instanței supreme să statueze dacă perioada cât contestatorul a activat ca subofițer activ, eventual deja valorificată pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, mai poate fi luată în considerare pentru stabilirea în favoarea acestuia a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Cea de-a doua întrebare supune Înaltei Curți de Casație și Justiție lămurirea împrejurării dacă perioada cât contestatorul a fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“ poate fi avută în vedere ca vechime în serviciu, conform art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de această lege. ... 43. Astfel cum reiese din cuprinsul încheierii de sesizare, instanța de trimitere nu solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție interpretarea, in abstracto, a unor texte legale considerate îndoielnice, lacunare sau neclare, ci, în realitate, urmărește soluționarea pe fond a litigiului, tinzând la obținerea unor răspunsuri particularizate în raport cu situația concretă a contestatorului. ... 44. Această concluzie reiese din modalitatea de formulare a celor două întrebări. Pe de o parte, prima întrebare nici măcar nu indică un text legal care să fie supus interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție pe calea mecanismului hotărârii prealabile prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, ci cuprinde referiri ipotetice la o perioadă „eventual“ deja valorificată pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, solicitându-se instanței supreme să statueze dacă o astfel de perioadă mai poate fi luată în considerare la stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015. ... 45. Pe de altă parte, prin intermediul celei de-a doua întrebări, instanța de trimitere solicită instanței supreme să determine, în concret, dacă situația particulară a contestatorului, de fost elev al Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri de Logistică „Gheorghe Lazăr“, se încadrează în prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, pentru stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de Legea nr. 223/2015. ... 46. Așadar, instanța de trimitere solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, identificarea și aplicarea normelor juridice incidente la situația particulară a contestatorului. ... 47. Or, după cum s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, operațiunile de identificare, interpretare și aplicare a textelor de lege circumstanțelor care caracterizează fiecare litigiu, deci de realizare a raționamentului judiciar, rămân în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, neputând fi transferate completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024). ... 48. Deopotrivă, se remarcă în cuprinsul încheierii de sesizare absența oricărei analize a instanței de trimitere cu privire la pragul de dificultate pe care întrebările adresate trebuie să îl atingă pentru a fi justificată sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, fiind omisă prezentarea posibilelor variante de interpretare. Mai mult, s-a apreciat de către Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale că imperativul sesizării obligă instanțele să acceseze acest mecanism indiferent de gradul de dificultate al problemei ridicate, această statuare fiind însoțită de refuzul explicit al instanței de trimitere de a-și exprima punctul de vedere cu privire la întrebările formulate. ... 49. Toate aceste elemente se constituie în tot atâtea motive de inadmisibilitate a sesizării, pentru neîndeplinirea condițiilor formale care au fost în mod repetat evidențiate în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 50. Astfel cum s-a statuat, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanței supreme în vederea dezlegării, în prealabil, a unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispozițiile art. 520 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Așadar, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, această obligație rezultând, de altfel, și din prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care impun completului de judecată să verifice și să constate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate și să dispună sesizarea instanței supreme doar dacă rezultatul acestei verificări este afirmativ, fiind necesare o analiză argumentată cu privire la toate condițiile de admisibilitate incidente, precum și exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept cu privire la care se dispune sesizarea (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 61 din 28 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024). ... 51. În condițiile în care nu sunt identificate texte de lege lacunare sau neclare, care să fie supuse interpretării, nu au fost prezentate posibile variante de interpretare, lipsesc argumentele necesare pentru justificarea caracterului dificil al problemelor de drept, la care se adaugă omisiunea instanței de trimitere de a prezenta propriul punct de vedere cu privire la chestiunile ce formează obiectul sesizării, se impune concluzia în sensul neîndeplinirii cerinței de admisibilitate privind existența unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să poată fi dezlegată pe calea mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Modalitatea de formulare a sesizării conduce la concluzia că, în realitate, instanța de trimitere solicită o rezolvare a litigiului dedus judecății, însă instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei cu a cărei soluționare au fost învestite instanțele, atribut care este și trebuie să rămână în competența acestora. ... 52. Revine instanței de trimitere, așadar, sarcina de a identifica textele de lege incidente, a căror interpretare și aplicare să o conducă spre răspunsul la prima întrebare formulată, la fel cum, din perspectiva celei de-a doua întrebări, instanța de trimitere are obligația de a analiza situația particulară a contestatorului, forma și nivelul de învățământ urmate de acesta, pentru ca, ulterior, să determine în ce măsură sunt incidente prevederile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015. În cadrul acestui demers, instanța de trimitere are la dispoziție instrumentele deja oferite de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin Decizia nr. 74 din 16 octombrie 2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragraful 80, a stabilit, cu ocazia interpretării prevederilor art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015, că, „în identificarea stagiului/vechimii asimilate, se aplică norma pozitivă, respectiv se verifică dacă a fost urmată o școală militară, referirea din textele de lege analizate, cu titlu de excepție, la învățământul liceal militar fiind de natură a exclude de la asimilare un nivel de studii, cel «liceal», aflat între ciclurile gimnaziale și postliceale (nivel în care sunt cuprinse și școlile profesionale), și nu o anumită formă de învățământ, «liceul»“. ... 53. În concluzie, dat fiind că sesizarea nu privește o chestiune de drept reală, veritabilă, condițiile de admisibilitate nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, astfel că prezenta sesizare va fi respinsă, ca inadmisibilă. ... ...