Decizia CCR nr. 322/2017Punctul 21

21. Curtea a observat că pentru a constitui infracțiunea prevăzută în art. 297 alin. (2) din Codul penal, acțiunea prin care s-a cauzat o lezare a dreptului unei persoane - prin îngrădirea exercitării dreptului respectiv ori prin crearea pentru aceasta a unei situații de inferioritate - trebuie să fie săvârșită „pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA“. Cu alte cuvinte, pentru existența acestei infracțiuni se cere ca autorul faptei să fi fost determinat de un anumit mobil. În timp ce la varianta-tip a infracțiunii mobilul constituie un element de fapt, util doar pentru individualizarea pedepselor, în cazul abuzului în serviciu în modalitatea asimilată reglementată de art. 297 alin. (2) din Codul penal, mobilul constituie o cerință esențială a laturii subiective, fiind un element component al infracțiunii. Dacă cerința esențială lipsește, fapta poate constitui eventual infracțiunea de abuz în serviciu în varianta-tip prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal. ...