Decizia CCR nr. 323/2017Punctul 23

23. Investigatorul sub acoperire ori cel cu identitate reală este, potrivit art. 148 alin. (4) din Codul de procedură penală, un lucrător operativ din cadrul poliției judiciare sau, în cazul investigării infracțiunilor contra securității naționale și infracțiunilor de terorism poate fi folosit ca investigator sub acoperire și un lucrător operativ din cadrul organelor de stat care desfășoară, potrivit legii, activități de informații în vederea asigurării securității naționale. Spre deosebire de investigatorul sub acoperire, cel cu identitate reală nu primește o identitate falsă, ci acționează în nume propriu (spre exemplu, un polițist care cumpără droguri pentru a strânge probe într-o cauză de corupție în rândul polițiștilor). Cu alte cuvinte, ținând seama de rațiunea necesității utilizării unui investigator sub acoperire, adică a unui polițist din cadrul poliției judiciare, este evident că acesta va avea o identitate fictivă, sens în care, potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală, ordonanța procurorului care dispune măsura trebuie să cuprindă, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală, atât activitățile pe care investigatorul sub acoperire este autorizat să le desfășoare și perioada pentru care s-a autorizat măsura, cât și identitatea atribuită investigatorului sub acoperire. Identitatea fictivă presupune, în mod obiectiv și rațional, nu numai o identitate referitoare la nume ori date de stare civilă, ci și un anumit statut profesional sau social, în absența căruia devine imposibil de realizat obiectivul pentru care s-a procedat la o astfel de măsură de cercetare. Practic, este un non sens să se utilizeze un investigator sub acoperire cu nume ireal, dar despre care se cunoaște că este polițist. Conferirea unui statut profesional și social fictiv reprezintă alături de o identitate, de asemenea, fictivă, instrumentele necesare puse la îndemâna investigatorului sub acoperire pentru a folosi - în vederea strângerii probelor necesare în condiții care să asigure atât siguranța acestora, cât și confidențialitatea investigației - anumite înscrisuri contrafăcute sau alterate în orice mod (acte de identitate, diplome de studiu, certificate de înregistrare a unei societăți) sau anumite obiecte (autoturisme, arme substanțe interzise), întrucât, potrivit art. 148 alin. (7) din Codul de procedură penală, investigatorii și colaboratorii pot folosi orice înscrisuri sau obiecte necesare pentru acoperire, iar activitatea persoanei care pune la dispoziție sau folosește înscrisurile ori obiectele nu constituie infracțiune. ...