Decizia CCR nr. 250/2017Punctul 28

CCR · decizie de neconstituționalitate · 25.04.2017 · dosar 1.779/338/2015
Punctul 28
28. Curtea reține că împrejurarea că, în speță, este îndeplinită condiția existenței unei conduite negative a infractorului - a unei condamnări la pedeapsa închisorii mai mare de un an, anterior săvârșirii faptei supuse judecății - reglementată în art. 91 alin. (1) lit. b) din Codul penal, astfel încât instanța nu poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, nu echivalează cu „imposibilitatea legală a instanței de judecată de a aprecia cu privire la lipsa pericolului social al unei infracțiuni“, astfel cum susține autoarea. Curtea constată că suspendarea executării sub supraveghere constituie o măsură de individualizare judiciară a pedepsei închisorii - din punctul de vedere al executării acesteia - care permite instanței de judecată ca, prin hotărârea de condamnare, să suspende executarea efectivă, prin privare de libertate, a pedepsei închisorii aplicate condamnatului, pe durata unui termen de supraveghere, pe parcursul căruia persoana condamnată să fie supusă unui ansamblu de măsuri de supraveghere și obligații. Or, astfel cum Curtea a subliniat în precedent, legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât norma penală în vigoare răspunde unei puternice exigențe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării. Curtea reține că reglementarea de către legiuitor a unor condiții negative, în prezența cărora instanța de judecată nu poate dispune cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, nu echivalează cu aplicarea de drept a pedepsei închisorii, instanța de judecată având libertatea de a aprecia cu privire la gravitatea infracțiunii în alegerea și determinarea unei sancțiuni concrete, în raport cu particularitățile faptei și cu persoana infractorului, urmând ca pentru a dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere să fie îndeplinite condițiile reglementate în art. 91 din Codul penal. ...
Sursa oficială ↗