Decizia CCR nr. 252/2017Punctul 18

18. În aceste condiții, Curtea constată că limitarea libertății întrunirilor operată prin dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. h) din Codul de procedură penală reprezintă o ingerință care vizează un drept fundamental, este reglementată prin lege, are ca scop legitim desfășurarea instrucției penale, respectiv buna desfășurare a procesului penal prin prevenirea situațiilor în care inculpatul ar putea să interfereze de o manieră gravă cu buna și corecta desfășurare a procesului penal și prevenirea comiterii unor noi fapte de natură penală, prin participarea la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul urmăririi penale și a judecății, se impune, fiind adecvată și necesară îndeplinirii scopului urmărit. De asemenea, ingerința analizată este proporțională cu cauza care a determinat-o, asigurând un just echilibru între interesul public și cel individual. Pentru aceste motive, Curtea nu poate reține încălcarea, prin normele procesual penale criticate, a dispozițiilor art. 39 și art. 53 din Constituție. ...