Decizia CCR nr. 232/2017Punctul 13

13. Invocând aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în privința dreptului la respectarea bunurilor, autorii susțin că persoanele îndreptățite la despăgubiri sunt titularele unui drept de creanță, suficient de bine stabilit, pentru a beneficia de protecția art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar condiționarea efectuării plății de „existența disponibilităților financiare“ este neconformă cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Această condiționare reprezintă o condiție pur potestativă ce afectează obligația de plată a statului român și constituie prin aceasta o ingerință vădit disproporționată în dreptul de proprietate al persoanelor îndreptățite. ...