Decizia ÎCCJ nr. 111/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept 10. Prin acțiunea înregistrată cu nr. 6.796/3/2024 pe rolul Tribunalului Mehedinți, reclamanta P.C.E., prin Sindicatul Național (...), a solicitat obligarea pârâtei Direcția Generală de Poliție a (...) la plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% din salariul de bază lunar și la plata unor despăgubiri bănești reprezentând diferența între sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică acordat și cel la care era îndreptățită, respectiv de 25% din salariul de bază lunar, pentru o perioadă cuprinsă între data aferentă celor 3 ani anteriori datei introducerii cererii de chemare în judecată și până la plata efectivă a sporului în procentul de 25%, actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală aferentă de la data introducerii acțiunii și până la data plății. ... 11. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este funcționar public cu statut special care activează în cadrul poliției judiciare și are calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare desemnat nominal, prin avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a-și desfășura activitatea sub coordonarea magistraților procurori din cadrul Ministerului Public. ... 12. În temeiul art. 13 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu art. 5 din anexa nr. V la același act normativ a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 prin care a fost stabilit un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 10% din salariul de funcție pentru lucrătorii de poliție judiciară, respectiv de 20% pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. ... 13. Invocând dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile art. 55 alin. (4) și ale art. 57 alin. (1) din Codul de procedură penală, care reglementează competența și atribuțiile organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, reclamanta solicită să se constate că diferența procentuală de acordare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică existentă între cele două categorii de personal este nejustificată câtă vreme pregătirea profesională, condițiile specifice de ocupare a posturilor și atribuțiile de poliție judiciară sunt aceleași pentru toți polițiștii care fac parte din poliția judiciară, indiferent de structura în care sunt încadrați. ... 14. În aceste circumstanțe, pretinzând existența unei situații de discriminare cu privire la plata diferențiată a sporului în discuție, sens în care a invocat Hotărârea nr. 294 din 10.05.2017 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, reclamanta solicită obligarea pârâtului la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procentul maxim prevăzut de lege, respectiv de 25% din salariul de funcție. ... 15. Pârâta Direcția Generală de Poliție a (...) a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, susținând, în esență, că art. 5 al cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevede un procent fix al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, aplicabil tuturor categoriilor de personal menționate în cuprinsul normei respective, ci stabilește că acesta se acordă într-un procent de până la 25% din salariul de bază, lăsând, deci, la latitudinea ordonatorului principal de credite stabilirea în concret a cuantumului sporului. ... 16. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018, prin care au fost stabilite în favoarea polițiștilor din structurile Ministrului Afacerilor Interne (M.A.I.) procente diferite ale sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, beneficiază de prezumția de legalitate atașată oricărui act administrativ, or, câtă vreme acesta nu a fost înlăturat din ordinea juridică, nu se poate considera că diferențele de salarizare au caracter arbitrar, acestea fiind determinate pe baza unor criterii obiective, fără a fi discriminatorii. ... 17. Pârâta a mai susținut că instanța de judecată nu poate stabili pentru reclamantă un alt procent al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică câtă vreme această competență revine doar legiuitorului, invocând, în acest sens, deciziile nr. 818/2008, nr. 819/2008, nr. 820/2008, nr. 1.325/2008 și nr. 146/2010 ale Curții Constituționale prin care s-a statuat că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, neputând cenzura soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale, și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege, în caz contrar încălcându-se rolul autorității legiuitoare a țării și principiul separației puterilor în stat. ... ...