Decizia ÎCCJ nr. 130/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: Asupra admisibilității sesizării 40. Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispozițiile sale aplicându-se cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, și urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se indică la art. 4 din ordonanța de urgență. ... 41. În acest context normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 42. Verificând întrunirea acestor cerințe legale, în raport cu elementele sesizării, se constată că acestea se regăsesc numai parțial. ... 43. Primele două condiții legale sunt îndeplinite. Cauza în care s-a formulat sesizarea se află pe rolul Tribunalului Bihor - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, care judecă pricina în primă instanță conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. Litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu o acțiune vizând drepturi salariale și anularea unor acte administrative, formulată de mai mulți salariați în contradictoriu cu angajatorul, instituție publică, fiind vorba astfel despre plata unor drepturi salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. ... 44. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune a se aminti că în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că, prealabil sesizării instanței supreme, trebuie stabilită și evidențiată existența unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept în raport cu interpretările posibile prefigurate și soluționarea pe fond a cauzei. Hotărârea prealabilă trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei. ... 45. Verificând îndeplinirea acestei condiții în cauză, se observă în primul rând modul lapidar în care instanța de trimitere a motivat încheierea de sesizare, din conținutul acesteia nerezultând interpretările posibile prefigurate de complet și nici dificultățile de interpretare și aplicare a textelor de lege, după cum nu rezultă cu claritate nici dacă reclamanții se regăsesc în ipotezele indicate în întrebările formulate. ... 46. Din considerentele încheierii de sesizare rezultă că instanța de trimitere urmărește să afle dacă prevederile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 se opun acordării în continuare a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar persoanelor care au obținut acest spor prin hotărâri judecătorești anterioare, precum și celor care doresc acordarea sporului prin raportare la hotărâri judecătorești anterioare obținute de colegi din cadrul aceleași familii ocupaționale și din cadrul aceluiași ordonator de credite. ... 47. Aceste două ipoteze indicate de instanța de trimitere în întrebările preliminare nu se regăsesc însă, în totalitate, în situația de fapt prezentată de reclamanți prin cererea de chemare în judecată. ... 48. Prin acțiune, reclamanții au indicat de la bun început că sunt beneficiarii sporului pentru suprasolicitare neuropsihică, obținut prin hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Oradea, spor care însă nu mai este plătit de angajator în considerarea art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023. Astfel, reclamanții se regăsesc în ipoteza indicată în prima întrebare. ... 49. În cea de-a doua întrebare instanța de trimitere are în vedere ipoteza în care reclamantul nu deține un titlu executoriu, dar există o hotărâre judecătorească definitivă prin care se recunoaște altor funcționari publici din aceeași familie ocupațională și din cadrul aceluiași ordonator de credite plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, și ridică problema dacă dispozițiile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului 81/2023 trebuie interpretate în sensul că se opun acordării acestui spor după punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) din acest articol. ... 50. Or, această ipoteză nu are legătură cu situația reclamanților din cauză, odată ce aceștia subliniază de la bun început că toți sunt beneficiarii sporului în discuție, obținut prin hotărâri judecătorești. ... 51. Pentru a justifica legătura cu cauza, instanța de trimitere a indicat în încheierea de sesizare că numai una dintre reclamante ar fi dobândit sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, iar ceilalți reclamanți solicită acordarea în continuare a acestui spor în raport cu hotărârea primei reclamante. Aceste statuări nu au însă suport în cuprinsul cererii de chemare în judecată, în forma în care a fost înaintată de către tribunal Înaltei Curți, iar tribunalul nu a indicat că ar exista vreo precizare/modificare a cererii de chemare în judecată. ... 52. Înalta Curte amintește că instanța de trimitere este cea care trebuie să demonstreze legătura strânsă dintre chestiunea de drept ridicată și soluționarea cauzei, iar, în raport cu documentele transmise, se observă cu privire la cea de-a doua întrebare că aceasta nu vizează situația reclamanților din cauză, părând, mai degrabă, o întrebare ipotetică. ... 53. Pe cale de consecință, constatând că a doua întrebare nu reprezintă o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte urmează să constate caracterul inadmisibil al acesteia. ... 54. În ceea ce privește prima întrebare, care vizează situația reclamanților din dosarul dedus judecății tribunalului, respectiv persoane cărora le-a fost recunoscut un spor prin hotărâre judecătorească, dar cărora nu li se mai plătește sporul respectiv ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023, se impune a se verifica dacă problema ridicată de instanța de trimitere reprezintă o veritabilă chestiune drept. ... 55. În absența unei definiții legale a noțiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile și sesizărilor întemeiate pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 56. Prin urmare, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei. ... 57. În prezenta sesizare, din modalitatea de formulare a întrebării adresate Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar și din mențiunile inserate de instanța de trimitere în cuprinsul punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemei de drept, rezultă că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat prin dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă, întrucât nu vizează interpretarea in abstracto a vreunei dispoziții legale, ci doar aplicarea acesteia în situația particulară a reclamanților. ... 58. Nu se poate reține că ar exista o veritabilă dificultate în demersul de interpretare a prevederilor art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023, care stabilesc că, după eliminarea inechităților, discriminărilor și/sau discrepanțelor de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență în sistemul finanțelor publice ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești, nu se mai plătesc alte categorii de drepturi salariale care nu sunt prevăzute prin acte normative în vigoare, ci instanța de sezină este interesată să afle în ce măsură aceste prevederi legale se aplică și reclamanților care au obținut prin hotărâri judecătorești un spor ce nu mai este prevăzut de actele normative în vigoare. ... 59. Instanța de trimitere însăși prin punctul de vedere transmis a indicat că prevederile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 se opun acordării în continuare a sporului solicitat de reclamanți, care nu mai este prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, în caz contrar dispozițiile indicate rămânând fără efecte și nu s-ar putea aplica, fără a arăta că are vreun dubiu sau vreo dificultate în interpretarea respectivului text legal. ... 60. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată cu necesitate la condiția existenței unei chestiuni veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. ... 61. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în linie cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile 519 și 520 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării. ... 62. După cum s-a indicat mai sus, și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice. ... 63. Astfel, se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, dispozițiile art. XI alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 întrunind condiția de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebării instanței de trimitere ca fiind una privitoare la o chestiune de drept reală, aptă să declanșeze mecanismul de intervenție al instanței supreme în asigurarea unei jurisprudențe uniforme. ... 64. În ceea ce privește riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare se constată din punctele de vedere transmise de tribunale și de curțile de apel că acestea interpretează în mod aproape unanim chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, în sensul că prevederile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului 81/2023 se opun acordării în continuare a unui spor care nu mai este prevăzut de dispozițiile legale. ... ...