Decizia CCR nr. 237/2017Punctul 6

6. Tribunalul Ilfov - Secția civilă consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de reclamant. Dreptul la despăgubiri al reclamantului nu este născut, nefiind încă emisă o hotărâre de către comisia județeană, astfel că nu se poate reține că reclamantul are un „bun“ în sensul art. l din Primul Protocol adițional la Convenție. Normele legale indicate stabilesc că plata despăgubirilor reglementate de Legea nr. 164/2014 se aplică și persoanelor ce intră sub imperiul Legii nr. 9/1998 [art. 1 alin. (1) ], situație în care plata sumelor stabilite prin titluri de plată se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice, în cel mult 180 de zile de la emiterea acestora [art. 11 alin. (1) ], că petițiile sunt soluționate de comisiile județene sau municipale în diferite termene în funcție de numărul cererilor nesoluționate încă [art. 13 alin. (1) ], iar hotărârile comisiilor sunt validate/invalidate de ANRP, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014 [art. 14 alin. (1) ]. Astfel cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 31 din 3 februarie 2015, adoptarea Legii nr. 164/2014 s-a impus tocmai în vederea accelerării și finalizării procesului de soluționare a cererilor formulate în baza Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003. ...