Decizia ÎCCJ nr. 88/2025 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept 24. Completul de judecată învestit cu soluționarea recursului în Dosarul nr. 1.031/96/2023 a apreciat că, în speță, există dificultatea de a stabili, în interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, în ce măsură, în munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și în munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se poate include și perioada în care un funcționar public cu statut special - polițist, în temeiul normelor juridice care îi reglementează statutul și activitatea, este inclus pe o planificare de permanență la domiciliu, indiferent de îndeplinirea în concret a atribuțiilor specifice care au determinat întocmirea planificării, sau este necesar ca acesta să îndeplinească în mod efectiv sarcinile și atribuțiile de serviciu. ... 25. Curtea a reținut că există argumente care pot sprijini ambele poziții contradictorii ale părților. ... 26. Astfel, prin planificarea de permanență, reclamantul a fost nevoit să fie la dispoziția angajatorului și, deși nu a prestat activitate în interesul acestuia, nu a putut dispune în mod liber de intervalul de timp în discuție, în sensul că nu s-a putut deplasa la distanță de locuință, nu a putut să își planifice activități și a trebuit să fie capabil în permanență să își îndeplinească îndatoririle de serviciu. ... 27. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordinului ministrului internelor și reformei administrative nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal (Ordinul nr. 577/2008), durata programului de lucru al polițistului este, de regulă, 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta și duminica, iar potrivit art. 10 din ordin, orele de serviciu prestate de polițist peste durata prevăzută la art. 2 alin. (1) se consideră ore suplimentare și se plătesc sau se compensează cu timp liber corespunzător, conform dispozițiilor legale privind salarizarea polițiștilor. ... 28. În plus, în speță ar putea fi incidentă și Cauza C-518/15, Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 21 februarie 2018, Ville de Nivelles împotriva lui Rudy Matzak, în care s-a decis că art. 2 din Directiva 2003/88 a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva 2003/88) trebuie interpretat în sensul că timpul de gardă pe care un lucrător îl petrece la domiciliu cu obligația de a răspunde la apelurile angajatorului său într-un interval de opt minute, ceea ce restrânge în mod semnificativ posibilitățile de a avea alte activități, trebuie să fie considerat „timp de lucru“. ... 29. Aceste argumente ar putea contura ideea că timpul în care un polițist este la dispoziția angajatorului și este obligat să intervină într-un interval scurt nu ar avea caracterul de timp liber potrivit ordinului menționat și ar putea fi considerat muncă suplimentară, cu consecința remunerării acesteia. ... 30. Pe de altă parte, art. 1 din ordinul menționat stabilește că prin program de lucru se înțelege perioada în care polițistul își desfășoară activitatea și îndeplinește sarcinile și atribuțiile de serviciu potrivit prevederilor fișei postului, ceea ce ar putea susține interpretarea pârâtului, în sensul că acele două condiții sunt obligatorii și cumulative. ... 31. Așadar, este necesar ca instanța supremă să lămurească dacă, în interpretarea art. 21 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, în munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și în munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se poate include și perioada în care un funcționar public cu statut special - polițist, în temeiul normelor juridice care îi reglementează statutul și activitatea, este inclus pe o planificare de permanență la domiciliu, indiferent de îndeplinirea în concret a atribuțiilor specifice care au determinat întocmirea planificării, sau este necesar ca acesta să îndeplinească în mod efectiv sarcinile și atribuțiile de serviciu. ... 32. Deoarece alin. (4) al art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017 impune o limită de 360 de ore anual, iar reclamantul invocă jurisprudența comunitară, care ar trebui aplicată chiar în condițiile unor norme juridice interne contrarii, instanța trebuie să fie lămurită dacă, în condițiile jurisprudenței comunitare invocate, interpretarea art. 21 presupune repararea integrală a prejudiciului suferit de reclamant, fără limita impusă mai sus. ... 33. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța de trimitere a comunicat, la 13 noiembrie 2024, punctul de vedere motivat al completului de judecată asupra modului de dezlegare a problemei de drept, prin care, expunând conținutul art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, dar și al art. 1 din Ordinul nr. 577/2008, a arătat că acest din urmă text pare să impună ca munca polițistului (fie că este în timpul programului, fie că este muncă suplimentară) să privească și efectuarea atribuțiilor specifice fișei postului, nu numai să fie la dispoziția angajatorului. Or, simpla menționare pe planificarea de permanență nu ar crea, din punct de vedere juridic, un statut de muncă suplimentară, în lipsa solicitării de îndeplinire a atribuțiilor specifice. ... 34. Deși aceste obligații ale polițistului implică anumite inconveniente, acestea sunt specifice în mod inerent serviciului polițienesc și sunt consacrate legislativ de dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002). ... 35. În ce privește limita în care s-ar plăti aceste sume, în ipoteza reținerii muncii suplimentare, sunt incidente dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilesc că nu se pot depăși 360 de ore anual. ... ...