Decizia CCR nr. 166/2017Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că instituția recuzării este golită de conținut, din moment ce judecătorul recuzat poate judeca, în continuare, în cauză. Dispozițiile art. 49 din Codul de procedură civilă creează două regimuri distincte de soluționare a recuzării și a cererii de abținere, deși efectele admiterii ambelor cereri este același, respectiv parțialitatea judecătorului prin raportare la pricina cu a cărei soluționare a fost învestit. Însă, în situația în care un judecător formulează cerere de abținere, nu se mai face niciun act de procedură până la soluționarea declarației de abținere. Cele două regimuri diferite de soluționare a recuzării și a abținerii nu au nicio justificare obiectivă, deși, în ambele situații, acest incident procedural se soluționează cu celeritate și au ca scop respectarea principiului înfăptuirii justiției de către un magistrat imparțial. ...