Decizia CCR nr. 136/2017Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, judecătorul de cameră preliminară, autor al acesteia, susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate - care reglementează, pe de o parte, compatibilitatea exercitării funcției de verificare a legalității trimiterii în judecată cu exercitarea funcției de judecată, iar, pe de altă parte, procedura camerei preliminare - încalcă dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție. Consideră că textele de lege criticate au un impact negativ cu privire la procesul echitabil, termenul de soluționare a cauzei, probațiune (sub aspectul verificării legalității probelor), măsurile preventive, prezumția de nevinovăție și funcția judiciară exercitată de judecătorul de cameră preliminară, întrucât acesta din urmă îndeplinește și funcția de judecată în aceeași cauză, deși ar trebui să fie incompatibil să judece fondul. Criticile de neconstituționalitate vizează și lipsa de publicitate a ședinței de judecată, încălcarea principiului egalității armelor și faptul că termenele prevăzute în procedura camerei preliminare sunt de recomandare, astfel că duc la o prelungire nejustificată a procesului penal. În ceea ce privește măsurile preventive, arată că, potrivit art. 348 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară este obligat, la cerere sau din oficiu, să verifice măsurile preventive, or, în procedura camerei preliminare, temeiurile arestării preventive sunt greu de verificat. De asemenea, menționează că, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau exclude anumite probe administrate, încheierea se comunică parchetului care a emis rechizitoriul, răspunsul procurorului fiind supus unui termen de 5 zile, care, în practică, nu este respectat. Astfel, susține că, inclusiv sub aspectul soluțiilor ce pot fi pronunțate în camera preliminară, această instituție este deficitară. ...